Directorii generali și reformatarea răspunderii lor privind comunicarea

constantin.magdalina
expert, tendințe și tehnologii emergente

În 2016 am făcut o cercetare în rândul angajaților companiilor din România referitoare la prezența directorilor generali în social media. La acel moment, rezultatul aparent optimist de 63% prezență în social media ascundea adevărul că doar 44% dintre manageri și 46% din personal știau despre prezența șefilor lor în rețelele sociale. Oare câți dintre clienți știau asta? 

Nevoia de comunicare top-down a crescut

Ceea ce atunci nu era urgență, acum este. Nu îndemn directorii generali să ia cu asalt rețelele sociale. Au multe alte lucruri de făcut. Vorbesc despre comunicarea 360°a liderilor care nu mai poartă doar răspunderea angajaților și rezultatelor companiei lor, ci sunt chemați de conjunctura pandemică să se exprime și în legătură cu comunitatea în care compania pe care o conduc își desfășoară operațiunile. 

Impactul comunicării directorilor generali

De ce sunt aceste aspecte mai importante acum? Deoarece pandemia i-a obligat pe top manageri să gestioneze impactul închiderii economiei, volatilitatea lanțului de aprovizionare, relația cu angajații, politicile interne adaptate la munca de acasă, etc. Cu alte cuvinte, directorii generali au fost nevoiți de context să dea mesaj, direcție și încredere tuturor factorilor interesați, de bună seama neliniștiți cu privire la impactul deciziilor asupra viitorului lor.

Comunicarea 360° a devenit o necesitate

Directorii generali au depășit nivelul raportării rezultatelor doar către acționari, și undeva acolo, discret, și a trimiterii mesajelor de comunicare internă către angajați. Astăzi ei trebuie să comunice către o serie întreagă de factori interesați, de la acționari la clienți și angajați, de la furnizori la organisme de reglementare și comunitate. Pe rețelele de socializare, directorii executivi sunt trași acum la răspundere în moduri cât se poate de publice. Fiecare cuvânt rostit și acțiune pe care o întreprind sunt atent examinate și are potențialul de a declanșa controverse, demola reputații, afecta brandul de companie.

Relația cu părțile interesate este prioritară

Părțile interesate (în engleză stakeholders) vor acum să înțeleagă nu numai țintele și obiectivele companiei, ci și scopul și valorile acesteia. Atunci când apar probleme sociale sau de reglementare, companiile sunt așteptate, și chiar presate, să vorbească despre modul în care acestea intră în conflict cu misiunea lor. 

Extinderea arenei publice în mediul online a extins și conceptul de chestiuni de afaceri (în engleză business affairs). Acum, companiile iau în considerare deopotrivă subiecte precum securitatea datelor, sănătatea mintală și echilibrul dintre viața profesională și cea profesională, diversitatea, reglementarea, conformitatea sau relațiile cu clienții.

Este responsabilitatea directorului general să descopere cum să navigheze în mod eficient această nouă realitate, păstrând o atenție distributivă  asupra obținerii de profit pe termen scurt și asupra inițiativelor de sustenabilitate pe termen lung.

Comunicare, accesibilitate, delegare

Delegarea este o nouă dimensiune care se schimbă în actul de conducere. Gestionând un sistem de conducere bazat pe ierarhie, directorii generali erau obișnuiți ca angajații să-și treacă propunerile printr-un lanț de comandă spre a fi aprobate și la final să primească acces la rolurile de conducere. 

Pandemia dă relevanță unei tendințe care câștiga tot mai mult teren: liderul ca facilitator pentru performanța angajaților. Cu alte cuvinte, el are un rol clar în angajarea celor mai buni profesioniști, le dă acces la resurse și le asigură mediul propice ca aceștia să performeze, după care face un pas înapoi și îi lasă să gestioneze inițiative, proiecte, echipe, departamente. 

În acest mod, directorul general își împuternicește managerii să inițieze o idee, să rezolve o problemă sau să formeze o echipă fără să aștepte părerea sau permisiunea lui. În plus, această abordare facilitează inovarea, care este o prioritate pentru mulți directori generali.

Liantul schimbării este comunicarea

Si pentru că am vorbit de schimbare în ce privește răspunderile directorului general, pentru gestionarea schimbării, liantul este comunicarea. Sigur nu vorbesc aici despre o comunicare de formă, un limbaj de plastic ce ratează tocmai claritatea pe care și-o propune. Și nici de o comunicare ce suspendă acțiunea concretă pentru rezolvarea provocărilor operaționale. 

Vorbesc despre comunicarea autentică, plină de empatie, motivare, de recunoașterea dificultăților, feedback și feedforward. Adică o comunicare care să modeleze schimbările dorite și să consolideze continuu impactul acestora asupra companiei. Iar aici, rolul central îl are directorul general. 

Comunicarea frecventă despre ceea ce face compania pentru a asigura securitatea financiară a angajaților și pentru a-i menține sănătoși, despre perspectivele afacerii și despre schimbările și oportunitățile de pe piață care trebuie abordate, îi aparține directorului general. 

În loc de concluzie

Nu este deloc ușor să fii director general în acest moment. Să asumi poziția liderului eficient pentru acționari, liderul care dă direcție și scop angajaților pentru a dezlănțui energia lor colectivă, preocupat de probleme comunității, cu reacție la ultimele reglementări în domeniu dar și la nedreptățile sociale, este în sine foarte complicat. Haosul este disipat de claritate și a devenit clar că directorii generali trebuie să adapteze modul în care își dezvoltă strategiile, își conduc companiile și comunică rolurile și responsabilitățile lor în cadrul organizației și în afara acesteia.               

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 15 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat LeanSix Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţeşi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇