Războiul din Orientul Mijlociu începe să provoace șocuri majore pe piețele energetice și financiare. Prețul petrolului a înregistrat cea mai mare creștere într-o singură zi din ultimii șase ani, iar bursele asiatice au intrat în scădere, pe fondul temerilor că blocajele din Strâmtoarea Ormuz ar putea perturba serios aprovizionarea globală cu energie.
Conflictul dintre Iran și Statele Unite, la care se adaugă atacurile asupra navelor comerciale din Golful Persic, a determinat deja transportatorii de petrol să evite ruta strategică din Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.
Petrolul sare peste 100 de dolari
Prețul petrolului Brent a urcat cu aproximativ 17% într-o singură zi, ajungând la 108 dolari pe baril – cea mai mare creștere zilnică din ultimii șase ani, potrivit datelor citate de Sky News. Ulterior, contractele futures pentru țițeiul Brent au atins un maxim de 119,50 dolari pe baril, iar cele pentru țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) au urcat la 119,48 dolari pe baril.
„Situația pare să se deterioreze și mai mult”, au afirmat analiștii ING într-o notă.
Saltul vine după o creștere de aproape 28% în cursul săptămânii trecute, ceea ce alimentează temerile privind o nouă criză globală a energiei și o posibilă accelerare a inflației. Analiștii avertizează că, dacă tensiunile persistă și traficul petrolier rămâne blocat în Golful Persic, prețul ar putea urca spre 120 de dolari pe baril în perioada următoare.
Creșterea petrolului începe deja să se reflecte și în alte piețe. Prețurile uleiurilor comestibile au crescut, pe fondul utilizării pe scară largă a uleiurilor vegetale în producția de biocombustibili. Pe piețele agricole, uleiul de palmier din Malaezia a urcat cu 9%, iar uleiul de soia tranzacționat la Chicago a ajuns la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2022.
Și cerealele s-au scumpit: grâul a atins cel mai ridicat nivel din iunie 2024, iar porumbul a ajuns la maximul ultimelor zece luni.
Pe piața metalelor, aluminiul s-a consolidat pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionare, chiar dacă alte metale au fost afectate de aprecierea dolarului.
„Reacția violentă provine din faptul că piețele nu văd nicio ieșire evidentă din conflictul din Orientul Mijlociu, care se intensifică și a ajuns acum într-un impas cu miză mare, în care niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze prima”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață la IG.
„Riscul unor daune economice mai durabile continuă să crească pe zi ce trece”, avertizează expertul.
Bursele asiatice cad, dolarul se întărește
Tensiunile geopolitice au provocat turbulențe și pe piețele financiare. Bursele asiatice au deschis în scădere, pe fondul temerilor legate de impactul conflictului asupra economiei globale.
Indicele KOSPI din Coreea de Sud a declanșat mecanismul de oprire automată a tranzacțiilor după o prăbușire de 8%, tranzacțiile fiind suspendate timp de 20 de minute.
În același timp, dolarul s-a menținut aproape de maximul de trei luni atins săptămâna trecută, ceea ce a făcut aurul mai scump pentru investitorii care folosesc alte monede.
Aurul a scăzut cu peste 2%, pe fondul aprecierii dolarului și al temerilor că prețurile mai mari la energie vor alimenta inflația și vor reduce șansele unei scăderi rapide a dobânzilor.
Strâmtoarea Ormuz, punctul critic al crizei energetice
În centrul acestei crize energetice se află Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului, unde atacurile și riscul de escaladare militară au început deja să afecteze exporturile din regiune.
Aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol și gaze trece prin această strâmtoare îngustă dintre Iran și Oman. În mod normal, aproximativ 100 de petroliere și nave cargo tranzitează zilnic zona.
În prezent însă, multe nave evită ruta din cauza riscului de atacuri cu rachete sau drone.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că prețurile energiei vor începe să scadă odată ce Statele Unite vor elimina capacitatea Iranului de a amenința navele comerciale din regiune.
„Planul este ca petrolul, gazele naturale, îngrășămintele și toate produsele din Golf să circule din nou prin strâmtori în viitorul apropiat”, a spus oficialul într-un interviu pentru Fox News.
Potrivit acestuia, armata americană „reduce masiv” capacitatea Iranului de a lovi navele comerciale cu rachete și drone, iar perturbările ar putea dura doar câteva săptămâni.
Trump: „Este un preț foarte mic de plătit”
Creșterea rapidă a prețului petrolului a fost minimalizată de președintele american Donald Trump, aflat la al doilea mandat la Casa Albă.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, Trump a afirmat că scumpirea petrolului reprezintă „un preț foarte mic de plătit pentru securitatea și pacea Statelor Unite și a lumii”.
„Doar proștii cred altfel!”, a scris liderul american, adăugând că prețurile vor scădea rapid după ce „amenințarea nucleară iraniană va fi eliminată”.
Și secretarul Energiei a transmis un mesaj similar, afirmând că perturbările temporare ale pieței sunt „un preț mic de plătit” pentru stabilizarea pe termen lung a aprovizionării globale cu energie.
Japonia pregătește eliberarea rezervelor strategice
Criza energetică începe deja să determine reacții de urgență din partea unor state puternic dependente de importurile din Orientul Mijlociu.
Guvernul Japoniei a cerut pregătirea unei eventuale eliberări de petrol din rezervele strategice, după reducerea livrărilor din regiune, potrivit informațiilor obținute de Reuters.
Japonia depinde de Orientul Mijlociu pentru aproximativ 95% din importurile sale de țiței, iar circa 70% din aceste livrări trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Țara dispune însă de rezerve strategice echivalente cu aproximativ 254 de zile de consum, una dintre cele mai mari capacități de stocare din lume.
Autoritățile de la Tokyo spun că monitorizează atent situația și ar putea coordona eventuale eliberări de petrol împreună cu Agenția Internațională a Energiei, așa cum s-a întâmplat și după invazia Rusiei în Ucraina.
Producția de petrol a Irakului se prăbușește
Conflictul afectează deja direct producția și exporturile de petrol din regiune.
În Irak, producția din principalele câmpuri petroliere din sudul țării a scăzut cu aproximativ 70%, ajungând la doar 1,3 milioane de barili pe zi, potrivit unor surse din industrie citate de Reuters. Înainte de izbucnirea conflictului, producția era de aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi.
Exporturile au scăzut și ele dramatic, la aproximativ 800.000 de barili pe zi, deoarece petrolierele nu mai pot circula liber către terminalele din sudul țării.
Un oficial din Ministerul Petrolului de la Bagdad a descris situația drept „cea mai gravă amenințare operațională” pentru industria petrolieră irakiană din ultimii peste 20 de ani.
Economia Irakului depinde aproape în totalitate de petrol, care generează peste 90% din veniturile statului, ceea ce face ca perturbările actuale să reprezinte un risc major pentru stabilitatea financiară a țării.
Se conturează o criză energetică globală
Combinația dintre creșterea prețurilor, blocajele logistice și scăderea producției din Orientul Mijlociu începe să contureze o posibilă nouă criză globală a energiei.
Dacă traficul petrolier din Strâmtoarea Ormuz nu va fi reluat rapid, efectele ar putea fi resimțite în lanț: combustibili mai scumpi, inflație mai mare și presiuni suplimentare asupra economiilor deja afectate de instabilitatea geopolitică.
Pentru moment, piețele pariază că situația va rămâne volatilă, iar prețul petrolului va continua să reacționeze la fiecare evoluție militară din regiune.