A fost o săptămână intensă pentru întreaga lume. Anunțul tarifelor lui Trump a pus mapamondul pe ace. Apoi răzgândirea șefului de la Casa Albă părea să detensioneze puțin situația și să revigoreze piețele. Dar ce ne-a făcut mai exact pe toți să tresărim?
Politico a realizat o analiză amplă, trecând în revistă succesiunea evenimentelor și interpretând efectele lor.
Piețe prăbușite, tarife pe pinguini, prognoze de recesiune și o răzgândire monumentală. După o săptămână haotică, președintele SUA Donald Trump a anunțat un armistițiu temporar în războiul său comercial global.
În timp ce mare parte din lume (cu excepția Chinei, afectată sever de tarife) a răsuflat ușurată după ce Trump a pus pauză celor mai dure măsuri economice, toți privesc acum cu atenție dacă își va ține cuvântul.
Așadar, dacă nu ai fost la curent, iată cum s-a desfășurat răzgândirea lui Trump privind tarifele, ce a însemnat, de ce s-a întâmplat — și, mai ales, ce urmează.
Despre ce a fost vorba
Trump a anunțat miercuri, într-o revenire bruscă, un armistițiu temporar în războiul comercial, punând pe pauză pentru 90 de zile așa-numitele tarife reciproce pentru toate țările, cu excepția Chinei.
Decizia a venit după haosul creat pe piețele financiare și protestele diplomatice de la Berlin la Beijing față de planurile sale de a impune tarife dure, de la 10% până la 50%.
Deși nu a recunoscut direct că impactul financiar l-a făcut să se răzgândească, Trump a spus miercuri că piețele păreau „cam posomorâte” și că oamenii „începuseră să se agite”.
Chiar dacă a renunțat temporar la majoritatea tarifelor, Trump a anunțat pe Truth Social că va menține un tarif de bază de 10% pentru toate țările — un nivel oricum mai mare decât aproape orice regim tarifar anterior.
Piața a luat-o razna
Investitorii nu au primit bine ideea impunerii tarifelor.
Pe parcursul săptămânii, indicele S&P 500 a scăzut cu aproape 13%, ștergând trilioane de dolari din valoarea pieței și prăbușind acțiunile unor branduri iconice ca Apple și Meta.
Directorii băncilor de investiții au început să avertizeze cu privire la o recesiune iminentă, iar panica s-a răspândit pe bursele din Londra, Paris și Tokyo.
În cele din urmă, nu acțiunile, ci obligațiunile guvernamentale americane — instrumente prin care SUA se finanțează — au fost cele care l-au făcut pe Trump să dea înapoi.
„Urmăream piața obligațiunilor. Este foarte complicată. Dar acum arată minunat.”, a spus Trump.
De regulă, când acțiunile scad, obligațiunile cresc. Dar uneori ambele scad simultan — cum s-a întâmplat în timpul pandemiei și, din nou, acum.
Un colaps al pieței americane de datorii, evaluată la 29 de trilioane de dolari, ar fi declanșat o criză financiară catastrofală. Obligațiunile au învins-o pe Liz Truss și l-au făcut și pe Trump să se retragă.
UE ripostează. Sau nu
După „Ziua Eliberării” anunțată de Trump, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a reamintit acestuia că Bruxelles-ul finalizează un prim pachet de contramăsuri ca răspuns la tarifele pe oțel.
Pe 7 aprilie, șeful comerțului din Comisie, Maroš Šefčovič, s-a întâlnit cu miniștrii UE la Luxemburg pentru a discuta lista preliminară de măsuri. El a subliniat că reacția blocului comunitar este „treptată, vizând doar oțelul și aluminiul.”
Și pare să fi fost o decizie bună.
„Ce contează aici este ca Europa să reacționeze calm și măsurat,” a spus ministrul de Externe irlandez Simon Harris. „Timpul e de partea noastră. Trebuie să o luăm pas cu pas.”
Două zile mai târziu, țările UE au aprobat aproape unanim tarife de retorsiune pentru exporturi americane în valoare de aproximativ 21 miliarde de euro — inclusiv produse sensibile politic, cum ar fi boabele de soia din Louisiana.
Să fie totul despre China?
În aceeași postare de pe Truth Social, Trump a anunțat că va crește penalitățile asupra Chinei la 125%, acuzând-o că „fură America.”
Așadar, oferind o pauză restului lumii și înăsprind poziția față de Beijing, Trump pare să pregătească un război comercial mai țintit, între cele două mari economii mondiale.
Unul dintre motivele pentru care Trump a renunțat la tarifele globale a fost că majoritatea țărilor nu a reacționat. China a făcut excepție, impunând tarife de 84% pe produse americane, reacție pe care Trump a numit-o lipsită de respect.
Cu câteva ore înainte de a da înapoi, UE — lovită cu un tarif de 20% — a aprobat și ea măsuri de retorsiune, dar doar pe oțel și aluminiu.
Când un jurnalist l-a întrebat pe Trump despre tarifele UE, acesta părea surprins și a spus că este un moment „prost ales.” Secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a intervenit rapid, spunând că UE nu le-a implementat încă, ceea ce pare să-l fi liniștit pe Trump.
Ulterior, von der Leyen a confirmat că și UE va pune pe pauză măsurile timp de 90 de zile — lăsând loc negocierilor.
Pelerinaj la Washington
Trump a cerut, marți, UE să cumpere de 350 de miliarde de dolari combustibili fosili americani pentru a corecta dezechilibrul comercial — echivalentul întregii producții anuale de petrol a SUA.
- Trump vrea să ne vândă energie de 350 de miliarde de dolari, iar Europa face planuri să taie drastic cheltuielile pe gazele americane
Diplomații europeni au făcut mai multe vizite la Washington pentru a discuta despre achiziții de gaze, dar oficialii implicați s-au arătat frustrați de lipsa de interes a administrației de a încheia un acord real.
Ministrul de Externe ceh Jan Lipavský a spus că motivele impunerii tarifelor au fost „politice” și că negocierile dinainte de „Ziua Eliberării” nu au schimbat nimic. Acum, cu o pauză de 90 de zile, UE încearcă din nou să obțină un acord energetic.
Impactul asupra altor domenii
Conflictul comercial afectează și alte politici cheie.
Comisia Europeană amână sancțiuni împotriva giganților tech americani conform regulilor antitrust digitale, ceea ce ridică suspiciuni că Bruxelles-ul ezită din cauza tensiunilor comerciale.
Penalitățile pentru Apple și Meta ar fi declanșat un val de reacții negative din partea administrației Trump și a Congresului.
Comisia promisese decizii până la sfârșitul lunii martie, dar acestea nu au venit.
Mulțumiri de la Paris?
Oare o scrisoare de mulțumire către Trump ar da dovadă de slăbiciune?, se întreabă cei de la Politico.
Dacă nu, președintele francez Emmanuel Macron ar putea să-i trimită una „bunului său prieten” de la Casa Albă. Franța nu-și permite un război comercial în timp ce se confruntă cu crize interne majore.
Totuși, Macron nu este genul care să dea înapoi. După „Ziua Eliberării,” a convocat consultări la Palatul Élysée și a cerut companiilor din UE să nu mai investească în SUA „până nu se clarifică lucrurile.”
Chiar și cu tarifele amânate, Macron va continua să pledeze pentru unitatea europeană și un acord mai favorabil Franței (vezi cazul bourbonului american).
Britanicii vor „negocieri calme”
La Londra, premierul Keir Starmer a evitat să-l critice pe Trump de când acesta a preluat puterea. Săptămâna trecută a spus că era globalizării s-a încheiat, promițând protecția industriei britanice și noi acorduri comerciale cu India și Australia.
Guvernul său, lovit de tarife pe auto și oțel, încearcă cu disperare un acord cu SUA. Starmer a dat de înțeles că este dispus chiar să relaxeze legislația tech britanică pentru a ajunge la un compromis.
Un oficial guvernamental a declarat pentru Politico că prioritatea este eliminarea tarifelor sectoriale pe oțel și automobile — dar Trump poate oricând să-și schimbe opinia.
Germania… nici măcar nu avea guvern!
Războiul comercial intermitent al lui Trump a pus presiune pe noul cancelar conservator al Germaniei, Friedrich Merz, să formeze rapid un guvern capabil să contribuie la un răspuns european.
Una dintre promisiunile sale cheie a fost revitalizarea economiei, dar amenințările tarifare pun în pericol aceste planuri încă dinainte de a fi implementate.
Merz susține acum o abordare de tip „băț și morcov” — măsuri dure, dar și propunerea unui acord de liber-schimb cu SUA.
„Suntem hotărâți să ripostăm, și vedeți că unitatea europeană ajută. Dar cel mai bine ar fi să avem 0% tarife și să rezolvăm astfel problema.”, a spus el într-un interviu.