Dacă urmăm strict logica economică, răspunsul corect este să ignorăm Statele Unite, care au decis să facă o greșeală, să-și taxeze practic propriii cetățeni pentru importurile de bunuri, ducând la haos în propria economie, și să ne vedem de treabă în așa fel încât să nu facem aceeași greșeală și noi.
Practic, să nu ne aducem propriii consumatori vulnerabili în situația în care să fie nevoiți să plătească mai mulți bani pentru bunurile esențiale de care au nevoie ca să trăiască, spune Christian Nasulea, profesor de economie mondială, invitat la podcastul Punctul pe știri, de la Rock Fm.
Chiar și amânate pentru o perioadă, taxele vamale impuse de administrația americană creează deja unde de șoc.
"Față de crizele anterioare, față de 2008, vorbim despre un model care este fundamental diferit. Nu e vorba de o bulă imobiliară, nu este vorba despre o supraevaluare a activelor din piața imobiliară, dublată de o lipsă de responsabilitate a companiilor de credit, a băncilor și a ofițerilor de credit care erau deresponsabilizați atunci, practic, de deciziile pe care le luau, de a acorda niște credite cu riscuri prea mari pentru achiziționarea unor active mult supraevaluate. Astăzi vorbim despre o situație care este foarte diferită. Practic, avem o lume în care lucrurile poate nu mergeau extraordinar, însă nu puteam să vorbim despre vreo problemă fundamentală care garanta intrarea în criză.
O lume peste care a venit președinția americană, cu o abordare, ca să fiu politicos, o să spun neconformistă, neconvențională pentru modul în care ar trebui să fie tratați aliații și partenerii de afaceri tradiționali. Și ca urmare a acestei abordări neconvenționale, ca urmare a aplicării unor taxe vamale, pornind de la niște calcule economice care sunt de fapt lipsite de logică și de fundament economic, ajungem foarte, foarte rapid și foarte ușor în situația în care să vedem niște scăderi ale activității economice, niște reconfigurări ale rețelelor globale de distribuție la un nivel care să ne facă să ne temem de o spirală descendentă de proporții, care practic să ne aducă nu doar în situația de a declara o recesiune tehnică, ci să ne aducă în situația în care să putem să vorbim de fapt despre o criză economică de proporții, în cazul în care lucrurile sunt escaladate dincolo de un anumit punct sau în cazul în care nu se găsesc soluții ocolitoare, soluții alternative pentru blocajul schimburilor internaționale", explică profesorul Năsulea.
"Comerțul cu servicii nu este luat în calcul în momentul în care președintele american face calculul acesta legat de deficitul de balanță comercială. În foarte multe cazuri, dacă ar fi fost făcut calculul corect, luând în considerare și toate serviciile care sunt livrate de către companiile americane, în special din zona tehnologie informației, care sunt dominante pe piața globală, nu ar mai fost vorba de un deficit. Trump este supărat pe deficit doar pentru comerțul cu bunuri și folosește această cifră legată de deficit ca și cum acest deficit ar fi răul pe care îl fac alte economii economiei americane. Or, din punct de vedere economic, chiar și această idee este cel puțin ciudată", argumentează expertul.
Negociezi cu Trump sau răspunzi în oglindă, cum a făcut China?
În momentul în care președintele american vine și spune că va pedepsi toate țările care nu pun taxe vamale neapărat, ci toate țările care îndrăznesc să aibă un excedent de balanță comercială pe comerțul cu produse cu Statele Unite, atunci, noi, economiștii, trebuie să spun că nu mai înțelegem nimic, afirmă Christian Năsulea.
Din punct de vedere logic, spune economistul, reacția corectă a unei țări, a unui teritoriu care este vizat de aceste taxe vamale penalizatoare, este de a nu face nimic.
"Dacă urmăm strict logica economică, răspunsul corect este să ignorăm Statele Unite, care au decis să facă o greșeală, să-și taxeze practic propriii cetățeni pentru importurile de bunuri, ducând la haos propria economie, și să ne vedem de treabă în așa fel încât să nu facem aceeași greșeală și noi, practic, să nu ne aducem propriii consumatori vulnerabili în situația în care să fie nevoiți să plătească mai mulți bani pentru bunurile esențiale de care au nevoie ca să trăiască.
Oamenii de la Comisia Europeană, care se ocupă de aceste chestiuni înțeleg că reacția corectă este să nu răspundem sub nicio formă, însă, de asemenea, înțeleg că au nevoie de niște instrumente ca să poată să negocieze cu președinția americană, în așa fel încât să-i convingă să renunțe la aceste măsuri care au fost luate până acum pentru binele Uniunii Europene, pentru binele Statelor Unite, de dragul lumii întregi.
Și atunci era normal să fie luate niște măsuri care să fie pe de o parte simbolice, să fie vizate niște produse americane care sunt considerate a fi simboluri, considerate a fi esența a ceea ce înseamnă să fie american și de cealaltă parte au ales să aplice taxe vamale suplimentare pentru niște produse care vin țintit din state unde există baza de votanți pe care se bazează președintele Trump. Avem, pe de o parte, logica economică în conformitate cu care ar fi trebuit să nu fie impuse niște niște taxe vamale în oglindă și avem, de partea cealaltă, logica diplomatică, unde poate să fie justificat această reacție în așa fel încât să încercăm să ieșim dintr-un impas", subliniază economistul.
Nota de plată poate fi politică
Paralela cu Marea Criză și cu taxele vamale impuse în anii 30 este bună de principiu, însă este imperfectă. Vorbim despre un context economic foarte diferit, despre un nivel de interconexiune a economiilor la nivel internațional care este fundamental diferit. Vestea proastă este că lucrul ăsta nu face altceva decât să ne spună că lucrurile sunt mult mai grave, atunci când vorbim despre o lume mult mai interconectată și despre aplicarea unor taxe vamale pe toate produsele, nu pe 20.000 de produse, așa cum s-a întâmplat în 1930, explică Christian Năsulea.
"Deci, veștile nu sunt bune din punctul acesta de vedere și ca să merg un pic mai departe pe comparația aceasta cu ceea ce a adus ulterior criza din anii 30 lumii, din păcate, foarte mulți dintre colegii mei care lucrează în zona științelor politice sunt extrem de îngrijorați tocmai de faptul că o lume săracă are o probabilitate mult mai mare să adopte niște soluții violente pentru a-și rezolva problemele.
Și atunci, de fapt, ceea ce face președintele american ne împinge către o zonă foarte neagră, foarte întunecată a istoriei, către un viitor potențial foarte întunecat, pentru că sunt semănate semințele unui conflict de amploare prin această reducere a activității economice la nivel global, care ar putea să se manifeste.
Șansa noastră, de fapt, este tocmai să reușim cumva să facem în așa fel încât Europa să iasă câștigătoare din această problemă, China să câștige ceva, toată lumea să câștige ceva din acest război comercial declanșat de administrația prezidențială americană, în așa fel încât să evităm niște probleme mult mai mari care ar putea să ne aștepte în viitor".
Cum ne pregătim de recesiune
În opinia economistului, România este mai protejată pentru că este parte din Uniunea Europeană și pentru că este un partener inevitabil pentru celelalte țări membre ale Uniunii Europene, care înțeleg foarte bine acest lucru și care, în mod foarte corect, au reiterat sprijinul pentru țara noastră și sprijinul reciproc pe care și-l vor acorda în această perioadă dificilă:
"Faptul că avem exporturi relativ puține față de Statele Unite ne ajută foarte puțin, din punctul meu de vedere, pentru că au partenerii noștri comerciali, au companiile către care vând companiile din România legături economice extrem de importante cu Statele Unite".
Recomandarea este să fim mai chibzuiți, până se așază lucrurile:
"E foarte important să înțelegem că vin niște vremuri un pic mai complicate, că trebuie să fim un pic mai atenți cu cu banii pe care îi avem, în așa fel încât măcar acum, pe ultima sută de metri, să ne creștem un pic rezervele în așa fel încât să putem să fim mai rezilienți, că tot e foarte la modă cuvântul ăsta de câțiva ani încoace.
În momentul în care situația economică se deteriorează, unii dintre noi s-ar putea să-și piardă job-urile și atunci o rezervă de bani ca să putem să trecem pe peste câteva luni mai dificile până găsim un nou loc de muncă este extrem de importantă, la fel ca eliminarea cheltuielilor care nu sunt absolut necesare. Pentru alții dintre noi s-ar putea să fie mult mai dificil și atunci este foarte important să fim prudenți", explică Christian Năsulea.