Situația tarifelor nu va rămâne așa. Se va întâmpla unul din următoarele trei lucruri, conform opiniilor mai multor experți – Trump va negocia și le va scădea. Va capitula, adică le va retrage cu totul sau Congresul va intra în joc și va modifica legislația.
Indiferent care dintre cele trei variante se va impune în viitorul apropiat, o combinație între ele fiind de asemenea posibilă, mandatul lui Donald Trump a eșuat, întorcând o mare parte din societate împotriva sa.
Nu-i va fi iertat niciodată faptul că a vulnerabilizat economia americană și a pus în pericol bunăstarea, stabilitatea și perspectivele a milioane de oameni.
De ce a luat Trump o astfel de decizie nebunească s-a mai spus, principalul motiv fiind convingerea sa de broker imobiliar că lumea profită de SUA, punând taxe mari pe produsele americane, în timp ce Statele Unite impozitează puțin sau deloc bunurile importate din străinătate. De aici, un deficit uriaș, adică pierderea unei sume importante de bani care dacă ar fi recuperată prin tarife ar rezolva toate problemele Americii, consideră Donald Trump.
Dar asta e o gândire simplistă, ruptă de realitate, criticată de o serie de experți care au explicat că deficitul celei mai mari economii din lume nu scade în urma unei crize globale.
Victoria în alegeri și popularitatea mișcării MAGA pe care a creat-o i-au oferit lui Donald Trump siguranța și puterea de a aplica la scară globală propria sa viziune economică.
Unul dintre marile păcate ale oamenilor politici e faptul că, deseori, confundă succesul din competițiile electorale cu expertiza.
De ce se confundă competența profesională cu performanța politică?
Un lider de partid care ajunge președintele unei țări, de exemplu, e cel mai performant politician al momentului respectiv, dar nici pe departe cel mai bun general, cel mai bun economist, cel mai bun jurist, om de știință sau artist din țara respectivă.
De cele mai multe ori, victoria politică se bazează pe orice altceva numai pe cunoaștere științifică, expertiză, experiență într-un domeniu sau stăpânirea unei profesii nu.
De exemplu, România are un prim-ministru care nu-și găsește diploma de BAC, miniștri cu lucrări de doctorat plagiate, parlamentari specializați pe video-chat etc. Țara noastră nu e cu mult diferită de altele în această privință.
Donald Trump a ajuns președintele SUA, combinând resursele financiare mari pe care le avea la dispoziție, provenind dintr-o familie bogată, și imensul succes pe care l-a avut un show de televiziune, „The Aprentice”, în care a fost protagonistul principal, și care a rulat din 2004 până în ianuarie 2017, momentul în care Trump și-a preluat primul mandat de președinte.
Popularitatea dată de NBC, cea mai mare rețea de televiziune din SUA, și banii i-au oferit un culoar spre Casa Albă, Trump profitând și de criza de lideri din Partidul Republican, afectat de cele două mandate ale democratului Obama.
Ce ne spune Liz Truss
Politica e o profesie. Are propriile reguli, modalități de exercitare, rigori și strategii de succes. Pentru că votul e universal și stabilește ierarhia conducerii unui partid, sat, oraș, țară, competiția politică e plină de emoție, de atenție din partea alegătorilor și afectată de diversele metode de persuasiune exercitate de cei intrați în joc.
Pentru faptul că sunt implicate atâtea forțe și persoane, învingătorul acumulează, de multe ori, o putere pe care nu știe s-o folosească responsabil. E cazul lui Trump, dar nu numai al lui.
Cel mai bun exemplu pentru a prezenta impactul pe care l-a avut decizia președintelui american asupra economiei globale e cel al lui Liz Truss, premierul britanic cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului Unit.
În luna septembrie 2022, ea îl înlocuiește pe Boris Johnson, care pierde susținerea partidului într-un context complicat în care întreaga lume era afectată de pandemia de Covid-19.
Într-o competiție internă, Liz Truss, o absolventă de filosofie la Oxford, a câștigat în fața lui Rishi Sunak, propunând un program de nerefuzat, o reducere a impozitelor cu 45 de miliarde de lire, o scădere cu 45% a taxei pe venituri și realizarea unor împrumuturi masive de pe piețele internaționale pentru diminuarea prețului la energie.
Deși mai mulți experți, inclusiv reprezentanți ai Băncii Angliei, i-au spus că aplicarea unui astfel de program va genera o catastrofă economică, sistemele de sănătate, de educație și de pensii urmând a rămâne fără finanțare, ea a mers înainte, susținută de populiștii din Partidul Conservator, care sperau ca întreaga clasă de mijloc și superioară a Marii Britanii să susțină reducerea masivă de taxe.
La scurt timp după ce devine prim-ministru, 5 septembrie 2022, anunță în Parlament programul cu măsuri economice radicale. Reacția piețelor financiare și a populației a fost brutală și rapidă, acțiunile prăbușindu-se, iar oamenii ieșind în stradă să protesteze de teamă că-și vor pierde pensiile, ajutoarele sociale și asistența medicală gratuită.
Deși a anunțat, apoi, că va modifica programul de guvernare, răul fusese făcut, iar susținerea publică s-a prăbușit. A demisionat ulterior. Pe 20 octombrie 2022.
Pași înapoi
Asemănarea dintre Liz Truss și Donald Trump constă în faptul că amândoi au venit la putere având în buzunar un plan economic pe care-l considerau genial, dar care s-a dovedit a fi o catastrofă.
La fel, amândoi, după ce l-au impus, au fost șocați de reacția piețelor financiare și a opiniei publice. Pentru ca, rapid, să dea înapoi.
La fel ca Liz Truss, după criza provocată, și Donald Trump își va pierde mult din credibilitate.
Din păcate, tensiunea și neîncrederea globală antrenate de deciziile haotice ale lui Trump sunt mult mai profunde și mai extinse decât cele provocate Liz Truss care aveau efect, în principal, doar asupra Marii Britanii. Ea a fost schimbată rapid de cei din Partidul Conservator, pe când mandatul lui Trump se va încheia abia în ianuarie 2029.
„Ceea ce se întâmplă acum nu e deloc surprinzător. Trump e un tip care le-a spus americanilor să-și injecteze detergent în timpul pandemiei, care și-a trimis susținătorii să atace Capitoliul. Iar acum e corect să spunem că a șters de unul singur mai multă bogăție decât oricine altcineva care a trăit vreodată pe această planetă”, a declarat Mark Kelly, senator al Partidului Democrat, de opoziție.
Uimirea președintelui american
Donald Trump, după prăbușirea burselor din întreaga lume și anunțul că se apropie recesiunea, a dat înapoi, anunțând că e dispus să negocieze cu toată lumea, mai puțin cu China, pe care a amenințat-o cu o nouă creștere a taxelor de import cu 50%.
Comentatorii politici spun că e o cacealma, iar președintele american e presat de membrii cabinetului său să facă pași înapoi, dar nu prea știe cum, încercând cu disperare să-și păstreze autoritatea.
„Săptămâna trecută, Trump a lansat un Pearl Harbor economic împotriva aproape tuturor națiunilor comerciale de pe glob. Astăzi pare perplex că alte țări nu-l ajută să scape de consecințele propriului său act de agresiune și de rea-credință. America Prima înseamnă America Singură”, a scris jurnalistul David Frum, The Atlantic, pe contul său de X/ Twitter.
Strategia președintelui american s-a dovedit a fi din nou una falimentară, la fel ca și în cazul Ucrainei. Începe cu o mare promisiune că va rezolva rapid problema, apoi e uimit și destabilizat de faptul că răspunsul primit nu e cel așteptat, iar cei pe care-i amenință nu se sperie și nu-i cad la picioare.