În timp ce mai multe țări încearcă să negocieze pentru a obține concesii din partea lui Donald Trump în războiul comercial global pe care președintele american l-a stârnit, China a adoptat o altă linie.
În 48 de ore de la anunțul lui Trump despre introducerea taxelor vamale, a doua cea mai mare economie a lumii a ripostat rapid cu propriile sale măsuri punitive asupra bunurilor și firmelor din SUA.
Iar acum trimite un mesaj clar: China e pregătită să înfrunte un război comercial și să iasă mai puternică.
„Tarifele SUA vor avea un impact (asupra Chinei), dar nu o să cadă cerul”, se arată într-un articol publicat duminică de oficiosul Partidului Comunist Chinez.
„De când SUA au inițiat (primul) război comercial în 2017 – indiferent de modul în care luptă sau presează SUA – am continuat să ne dezvoltăm și să progresăm, dând dovadă de rezistență – cu cât avem mai multă presiune, cu atât devenim mai puternici”, scrie ziarul citat de CNN.
Cum va răspunde China
Decenii la rând, cea mai mare fabrică de mașini din lume a fost complexul Volkswagen din orașul german Wolfsburg. Dar BYD, producătorul chinez de mașini electrice, construiește două fabrici în China, fiecare capabilă să producă de două ori mai multe mașini decât la Wolfsburg.
Date recente ale băncii centrale a Chinei arată că băncile controlate de stat au împrumutat în plus 1,9 trilioane de dolari debitorilor industriali în ultimii patru ani. La marginea orașelor din toată China, se construiesc zi și noapte noi fabrici, iar cele existente sunt modernizate cu roboți și sisteme automatizate.
Asta înseamnă că guvernul chinez investește masiv în producție. Iar investițiile și progresele Chinei în producție aduc un val de exporturi care amenință să provoace închideri de fabrici și concedieri nu doar în Statele Unite, ci și în întreaga lume, scrie New York Times.
„Tsunami-ul vine pentru toată lumea”, a spus Katherine Tai, care a fost reprezentantul comercial al Statelor Unite al fostului președinte Joe Biden.
China acuză SUA de bullying economic
Tarifele mari ale președintelui Trump anunțate miercuri, care au făcut ca bursele din Asia și din alte părți să scadă, au fost cel mai drastic răspuns de până acum la impulsul Chinei la export. Din Brazilia și Indonezia până în Thailanda și Uniunea Europeană, multe țări au luat măsuri mai delicate pentru a crește tarifele aplicate Beijingului.
Liderii chinezi sunt furioși după înmulțirea recentă a barierelor comerciale și în special de ultimele tarife ale lui Trump.
Sâmbătă seara, o prezentatoare a televiziuni de stat chineze a citit solemn o declarație a guvernului prin care condamna Statele Unite: „Folosesc tarifele pentru a submina ordinea economică și comercială internațională existentă”, astfel încât „să servească interesele hegemonice ale Statelor Unite”.
Beijingul a continuat luni pe același ton, acuzând Statele Unite de agresiune economică. „A pune SUA pe primul loc în privința regulilor internaționale este un act tipic de unilateralism, protecționism și agresiune economică”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al afacerilor externe, potrivit The Guardian.
Dar oficialii chinezi sunt pregătiți să lupte "la baionetă" în războiul comercial pe care l-a iscat Trump. Ei se mândresc cu avantaje precum rata mare de economisire, orele lungi de lucru prestate de forța de muncă ieftină, abundența de ingineri și programatori de software, precum și cu legiunile de electricieni, sudori, mecanici, muncitori în construcții și alți meseriași calificați.
Cum a devenit China de neoprit
China folosește mai mulți roboți în fabrici decât restul lumii la un loc, iar majoritatea sunt produși în China de companii chineze, deși unele componente încă provin din import. După câțiva ani de creștere rapidă, instalarea de echipamente noi în fabrici a crescut cu încă 18% în acest an.
Acum cinci ani, înainte de izbucnirea unei bule imobiliare, macaralele care construiau blocuri-turn cotropeau aproape fiecare oraș din China. Astăzi, multe dintre ele au dispărut, iar cele rămase au înțepenit din cauza crizei imobiliare. La ordinul Beijingului, băncile și-au mutat rapid împrumuturile de la imobiliare la industrie.
Pe măsură ce se deschid noi fabrici, exporturile Chinei accelerează rapid. Acestea au crescut cu 13,3% în 2023 și cu încă 17,3% anul trecut.
Împrumuturile acordate de băncile de stat finanțează, de asemenea, un boom în cercetarea și dezvoltarea corporativă.
Huawei, un conglomerat care produce articole la fel de variate precum smartphone-uri și piese auto, tocmai a deschis la Shanghai un centru de cercetare pentru 35.000 de ingineri, care are de 10 ori mai mult spațiu pentru birouri și laboratoare decât sediul Google din Mountain View, California, scrie NYT.
China și-a extins de zeci de ani cota din producția mondială. Creșterea a venit în principal în detrimentul Statelor Unite și al altor puteri industriale tradiționale, dar și al țărilor în curs de dezvoltare. Ponderea Chinei la acest capitol a ajuns la 32%, de la 6% în 2000 și continuă să crească.
Producția manufacturieră a Chinei e mai mare decât producția din Statele Unite, Germania, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie la un loc.
America a sesizat nu de ieri, de azi, pericolul. Chiar înainte ca Trump să câștige al doilea mandat la Casa Albă, oficialii administrației Biden au avertizat în ultimul an de mandat despre supracapacitatea industrială din China. În consecință, Washingtonul a mărit unele tarife aplicate Beijingului, în special la mașinile electrice.
Însă în primii trei ani oficialii administrației Biden s-au concentrat în cea mai mare parte pe controale mai stricte la export pentru tehnologii precum semiconductori de ultimă generație, invocând preocupări de securitate națională. Ei au lăsat în vigoare tarife de 7,5% până la 25% pe care Trump le-a impus asupra a jumătate din exporturile Chinei către Statele Unite în primul său mandat.
Nu se știe cum va evolua abordarea mult mai dură a președintelui american. Tarifele au încetinit creșterea exporturilor Chinei, dar n-au oprit-o.
Alte națiuni se află în alertă maximă pentru posibilitatea ca exporturile chineze să poată fi deturnate în altă parte, amenințând economiile aliaților americani de lungă durată precum Uniunea Europeană și Coreea de Sud.
New York Times dă ca exemplu în acest sens industria auto a Chinei.
Când invazia chineză e blocată undeva, se revarsă în alte părți
Blocați în Statele Unite, producătorii auto chinezi au continuat să construiască fabrici și și-au orientat campaniile de export spre alte zări.
Vânzările lor au crescut în Australia și Asia de Sud-Est, luând cota de piață de la mărcile japoneze și americane. În Mexic, producătorii auto chinezi dețineau doar 0,3% din piața locală în 2017; până anul trecut trecuseră deja de 20%.
Creșterea rapidă a vânzărilor în Uniunea Europeană și dovezile despre subvențiile guvernului chinez au determinat UE în octombrie anul trecut să impună tarife de până la 45% la mașinile electrice din China.
Dar China nu construiește numai fabrici de mașini. În ultimii cinci ani a construit, de pildă, o capacitate de rafinare petrochimică mai mare decât au creat Europa, Japonia și Coreea de Sud împreună după Al Doilea Război Mondial. Iar China e pe cale să construiască aceste rafinării și mai repede în acest an.
Produsele petrochimice sunt apoi transformate în materiale plastice, poliester, vinil și anvelope.
Veniturile din impozite ale Beijingului sunt în scădere, dar cheltuielile militare cresc rapid.
Acest lucru a determinat guvernul să fie precaut cu privire la cheltuielile pentru stimulente economice pentru a ajuta consumatorii. În schimb, China și-a compensat dezastrul imobiliar prin campania sa de export, creând milioane de locuri de muncă pentru a construi, echipa și opera fabrici.
Iar de acolo produsele chineze pornesc înspre toate colțurile lumii.