Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, susţine că, în fiecare an, un român munceşte 170 de zile doar ca să îşi plătească dările la stat.
Astfel, afirmă Năsui, practic jumătate din ziua de muncă a românilor este petrecută doar în slujba statului.
"Din fiecare 100 lei câştigaţi de un român, statul ia aproape jumătate. Povara fiscală pentru un salariat român obişnuit este şi anul acesta sufocantă. 46,32% din salariu, adică aproape jumătate din veniturile noastre, se duc în taxe şi impozite.
Dacă punem la socoteală restul taxelor şi accizelor plătite de români, trecem clar peste jumătate. În fiecare an, românul obişnuit munceşte 170 de zile doar ca să îşi plătească dările la stat.
Practic, jumătate din ziua de muncă a românilor este petrecută doar în slujba statului, şi abia apoi pentru propriile familii", afirmă Claudiu Năsui, vineri, într-o postare pe Facebook.
El arată că, mai grav, cheltuielile publice susţinute din aceste taxe cresc neîncetat an de an.
”Deşi muncesc mult, românii rămân săraci”
Potrivit ministrului, românii rămân săraci doar ca să acopere cheltuielile cu salariile tot mai mari ale sinecurilor, pensiilor speciale, schemelor de mers la târguri sau altor robinete de bani publici instalate în ultimii 30 de ani.
"Deşi muncesc mult, românii rămân săraci doar ca să acopere cheltuielile cu salariile tot mai mari ale sinecurilor, pensiilor speciale, schemelor de mers la târguri sau altor robinete de bani publici instalate în ultimii 30 de ani.
La Ministerul Economiei am început deja să închidem aceste robinete. Dar închiderea acestor robinete nu înseamnă că România nu rămâne campioană la taxele mari pe salarii, şi mai ales pe salariile mici.
România taxează cel mai mult sărăcia şi îi ţine tocmai pe cei care au cea mai mare nevoie de susţinere într-o situaţie precară prin politica sa fiscală", adaugă ministrul Economiei.
Potrivit lui Năsui, programul actualului guvern cuprinde şi "soluţia liberală la rezolvarea sărăciei în muncă cauzată de această povară fiscală: Zero Taxe pe salariul minim, adică scutirea echivalentului salariului minim – primii 2.300 de lei – de taxe".
"Este o politică aplicată şi în ţările pe care România le ia drept reper de dezvoltare", arată el.
