UDMR a votat alături de USR legea care ar fi schimbat procedura de numire a directorilor de școli, blocată miercuri de președintele Iohannis, pentru că UDMR a susținut întotdeauna descentralizarea, apreciind că ”dacă deciziile sunt mai aproape de cetățean, atunci pot fi influențate în sens pozitiv mai ușor”, spune deputatul Szabo Odon.
Legea 250/2021, inițiată de USR și trecută surprinzător de repede prin ambele camere ale Parlamentului cu votul UDMR și PSD, s-a blocat la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis apreciind că există mai multe probleme din cauza cărora proiectul trebuie reexaminat de Parlament.
În aceste condiții, aproape 10.000 de directori și directori adjuncți de școli (plini sau interimari), ale căror mandate expiră în august, vor fi numiți, în continuare, de către Inspectoratele școlare, la conducerea cărora se află în acest moment mai ales membri ai PNL sau apropiați ai PNL.
”Noii directori, cei puși din pix, vor fi cei care vor organiza începutul de an școlar 2021-2022, vor fi cei care vor face angajările pe posturile care nu au fost scoase la Titularizare, ci păstrate pentru cine dă mai mult, vor fi cei care vor face jocurile cu autoritatea locală pentru a aranja viitorul concurs de directori, vor fi cei care vor stabili deja normele și încadrările pentru anul școlar viitor și vor fi cei care vor stabili deja legăturile pentru banii din PNRR.
Președintele a criticat prelungirea, prin legea respinsă, a termenului de interimat, dar tocmai a lăsat astfel la voia PNL cel mai lung interimat politic care a cuprins vreodată școlile din România. Urmează să vină banii – 3,6 miliarde de euro din PNRR”, scriu jurnaliștii de la Edupedu.ro, care prezintă detaliat și calculele făcute de liderul senatorilor PNL în ”împărțirea puterii politice asupra școlilor”.
Cum poziția USR a fost asumată public de senatorul Ștefan Pălărie, inițiatorul proiectului retrimis la Parlament de președinte, am vrut să aflăm care este și opinia UDMR, cel de-al treilea partener din coaliția de guvernare, despre acest nou conflict intern.
Iată ce ne-a declarat deputatul Szabo Odon, vicelider al grupului UDMR, vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ și autor al unui amendament controversat care prevede că în cazul unităților de învățământ cu predare integrală sau cu secții de predare în limbile minorităților naționale, pentru numirea directorului ”este necesar avizul scris” al organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau a Grupului minorităților:
UDMR susține mutarea deciziilor mai aproape de comunitățile locale
”Legea 1/2011, care a fost adoptată prin asumarea răspunderii de către guvernul PD-L – UDMR, prevedea un alt tip de descentralizare a deciziilor în ceea ce privește directorii școlilor, inclusiv titularizarea cadrelor didactice (...). Legea prevedea un concurs în care rolul comunităților locale era unul foarte important, nu era un concurs gândit în perspectiva subordonării ministerului, ci unul în care autoritățile publice locale (inclusiv comunitatea, părinții, corpul profesoral) să aibă un cuvânt de spus.
Aceasta a fost ideea în Legea 1, pe care noi am susținut-o.
UDMR a avut întotdeauna o susținere pentru tot ce înseamnă mutarea deciziilor mai aproape de comunitățile locale – descentralizare practic – pentru că, în acest fel, posibilitatea ca o comunitate locală să ia deciziile pe care le consideră optime în viața ei să crească.
Eu am susținut acest proiect de lege tocmai pe acest principiu: Decizia se mută mai aproape de comunitate. Acest principiu există și în alte proiecte – rolul consiliului de administrație să crească, rolul comunităților să crească”.
De ce a retrimis președintele legea la Parlament?
”Poate că s-au strecurat greșeli. De exemplu, am citit argumentația președintelui și există cel puțin un element la care face referire retrimiterea la Parlament și anume că, printr-o scăpare, există în inițiativa legislativă un articol care a fost abrogat. Acesta poate fi un argument, pentru că nu poți promulga o lege care face trimitere la un text abrogat. Nu am verificat dacă e așa, dar sunt convins că nu ar fi scris Cancelaria Prezidențială dacă nu era așa.
În acest context, nu este nicio problemă, pentru că legea poate fi adoptată și în toamnă. Oricum, încep discuțiile pe toată noua structură, eventual pe programul ”România Educată”.
Concursurile, mai bine anul viitor
”Eu din start am avut opțiunea ca aceste concursuri (care la un moment dat s-au preconizat a fi organizate în vară, iar acum se preconizează să fie organizate în toamnă) să se organizeze anul viitor și aș susține în continuare acest lucru.
Dintr-un motiv foarte simplu: Există probabilitatea ca într-o școală în decurs de mai puțin de jumătate de an să avem trei directori, ceea ce nu este în interesul învățământului”.
Ascultă toate argumentele lui Szabo Odon:
”În rest, așa cum am mai spus, descentralizarea a fost întotdeauna susținută de către organizația noastră, pe orice proiect de lege”.
Amendamentul controversat: De ce e nevoie de aviz scris?
”Acest lucru a fost și în metodologie, iar consultarea asta presupune. În 2016, exact cu această formulă au fost organizate în România concursurile pentru directori.
Cei care sunt surprinși nu sunt din sistem și n-au citit niciodată metodologia de organizare a concursurilor în 2016”.
Nemulțumirile exprimate de PNL în dezbaterile parlamentare
”Această inițiativă legislativă a fost depusă la sfârșitul lui mai și a trecut într-un timp neașteptat de scurt, trebuie să recunoaștem. A fost ”pe repede-nainte”.
De obicei, o inițiativă legislativă trece prin cele două camere în 3-4 luni. Această inițiativă legislativă a trecut într-o lună și ceva (25 mai – 2 iulie, n.red.).
Nu știu argumentele de la Senat, dar în Camera Deputaților au fost colegi de la PNL care au susținut forma finală, unii care s-au abținut si unii au votat împotrivă. Nu a existat un vot unanim pe această chestiune.
Majoritate pentru această lege exista și fără UDMR, și fără PNL, pentru că inițiativa aceasta a USR a fost susținută de PSD atât în Cameră, cât și în Senat (...)”.
Ce urmează
”Directorii vor fi numiți pe legislația în vigoare. Avem legea care a fost și anul trecut: Directorul interimar se numește de către inspectorul general, cu consultarea consiliului de administrație”.
Sunt avantajați cei aflați la guvernare?
”Da, dar întotdeauna așa a fost. Eu nu sunt ipocrit. Această variantă a fost și până acum, nu este o noutate că așa se va lua decizia. Așa s-a luat și anul trecut, așa se lua și înainte de organizarea concursurilor (dacă a murit cineva sau și-a dat demisia un director sau a intrat în pensie etc)
Interimatul întotdeauna a fost așa, inclusiv în perioada anterioară, a guvernării de stânga.
Bineînțeles că dacă vine o altă inițiativă, noi vom vota tot așa, v-am spus că în această chestiune UDMR are un principiu foarte clar, dintotdeauna. Inclusiv spitalele au fost descentralizate de către miniștrii UDMR, așa au ajuns să fie în subordinea consiliilor locale și județene.
Noi credem că dacă deciziile sunt mai aproape de cetățean, atunci, în majoritatea lor, pot fi influențate în sens pozitiv mai ușor”.