Când apar probleme cu banii, reacția instinctivă a multor români este să strângă imediat cureaua. Taie din cheltuieli, amână cumpărături, renunță la ce nu pare urgent. Este o reacție firească și, într-o anumită măsură, sănătoasă.
Un sondaj recent arată însă că această adaptare rapidă ascunde și o vulnerabilitate majoră: pentru mulți, o singură cheltuială neprevăzută poate da peste cap întregul buget.
Astfel, potrivit unui sondaj comandat de XTB România și realizat de Reveal Marketing Research, doar 37% dintre respondenți spun că ar putea acoperi din economii o cheltuială neprevăzută echivalentă cu venitul pe o lună. În același timp, 15% declară că nu ar putea face față deloc unei astfel de situații.
Cu toate acestea, 62% se consideră încrezători în modul în care își gestionează bugetul personal. Aici apare și una dintre concluziile cele mai relevante ale sondajului: mulți oameni simt că țin lucrurile sub control în viața de zi cu zi, dar acest control nu înseamnă neapărat și siguranță financiară atunci când apare un șoc.
Sondajul a adunat laolaltă 1.006 persoane, bărbați și femei în mod egal, jumătate cu studii universitare. În ceea ce privește veniturile, 38% dintre respondenți au indicat un venit lunar cuprins între 5.001 și 10.000 de lei, 30% sub 5.000 de lei, iar 27% peste 10.000 de lei.
Răspunsurile conturează, astfel, un tablou reprezentativ pentru nivelul la care se află educația financiară în România.
Ce fac românii prima dată când simt presiune financiară
La întrebarea „Când stresul financiar crește, ce faceți prima dată?”, 43% dintre respondenți au spus că reduc imediat cheltuielile. Este, practic, reflexul dominant: oamenii încearcă să protejeze rapid bugetul familiei.
Aproape un sfert dintre respondenți, 23%, au declarat că încearcă să găsească surse suplimentare de venit, iar 21% au spus că apelează la economii. Mult mai puțini evită temporar problema, 7%, sau recurg la credit ori împrumuturi, tot 7%.
Pe scurt, cei mai mulți încearcă mai întâi să se descurce singuri, prin ajustarea comportamentului de consum. Este o formă de disciplină financiară, dar și semnul că marja de siguranță este, pentru mulți, redusă.
Sondajul arată însă și diferențe clare între generații. Spre deosebire de grupele mai mature, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt mai orientați către identificarea unor surse suplimentare de venit. Aproape jumătate dintre ei, 41%, spun că aceasta ar fi prima reacție în fața stresului financiar.
Această diferență sugerează o abordare mai dinamică în rândul tinerilor: mai puțin focus pe tăierea consumului și mai mult pe ideea de a compensa presiunea prin creșterea veniturilor.
„Faptul că prima reacție a multor români este să reducă imediat cheltuielile arată că există disciplină în gestionarea banilor. În același timp, trebuie să înțelegem că adaptarea rapidă nu este același lucru cu siguranța financiară.
Asta evidențiază cât de important este ca oamenii să treacă, treptat, de la gestionarea presiunii de moment la construirea unei baze financiare, care să includă și economisirea sau investiții făcute consecvent”, spune Irina Cristescu, general manager XTB România.
Mai bine de un sfert dintre români nu pot trece singuri peste o urgență financiară
Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării ține de capacitatea reală de a face față unei crize concrete.
În ipoteza unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu venitul pe o lună, 37% dintre respondenți au spus că ar putea acoperi această urgență din economii.
În rest, soluțiile sunt mai fragile: 21% au indicat că ar apela la familie sau prieteni, 12% au spus că ar apela la un credit, iar alți 12% au precizat că vor folosi un card de credit. Mai grav, 15% dintre românii participanți la sondaj au spus că nu ar putea face față unei astfel de situații de criză.
Cu alte cuvinte, pentru foarte mulți oameni, o reparație majoră, o problemă medicală, o perioadă fără venit sau o cheltuială urgentă legată de casă poate destabiliza serios bugetul personal.
Analiza pe vârste arată că persoanele de peste 56 de ani, în proporție de 44%, și cele cu vârste între 35 și 44 de ani, în proporție de 40%, sunt cele care spun cel mai frecvent că ar putea acoperi din propriile economii o plată neprevăzută.
La polul opus, tinerii între 18 și 24 de ani au declarat într-o proporție mai mare că ar apela la familie sau prieteni – 35%.
Explicația este una ușor de înțeles și din viața de zi cu zi: începutul de carieră vine, de regulă, cu venituri mai mici, cheltuieli mari și o dependență mai ridicată de sprijinul celor apropiați atunci când apare o problemă neașteptată.
Încrederea este mare, dar nu și protecția reală
În pofida acestor vulnerabilități, 62% dintre respondenți au subliniat că se simt încrezători în capacitatea de a-și gestiona bugetul personal.
Nivelul de încredere este relativ apropiat între bărbați și femei: 65% dintre bărbați și 60% dintre femei spun că își administrează bine finanțele. În funcție de vârstă, cel mai ridicat nivel de încredere este înregistrat în rândul persoanelor de peste 56 de ani, unde proporția ajunge la 69%.
Aici se vede însă foarte clar diferența dintre sentimentul de control și rezistența reală. Faptul că oamenii își plătesc facturile, își împart atent salariul și reușesc să țină cheltuielile în frâu nu înseamnă automat că sunt pregătiți pentru un șoc financiar.
„Încrederea în felul în care ne gestionăm bugetul nu înseamnă automat și reziliență financiară reală. De fapt, administrarea veniturilor curente nu este întotdeauna suficientă pentru a face față unor cheltuieli neprevăzute sau perioadelor de incertitudine economică.
De aceea, pe lângă controlul cheltuielilor, devine tot mai important ca oamenii să își construiască în timp o rezervă financiară și, acolo unde este posibil, să ia în calcul și investițiile ca parte a unei strategii calculate pentru stabilitate financiară”, adaugă Irina Cristescu.
Lecția practică: să te descurci de la o lună la alta nu este suficient
Poate cea mai utilă informație din acest sondaj este aceasta: a te descurca „bine” de la un salariu la altul nu este același lucru cu a fi protejat financiar.
Mulți români par să funcționeze bine cât timp lucrurile merg normal. Problemele apar când intervine ceva neprevăzut: o sumă mare de plată, o perioadă dificilă sau o urgență care nu mai poate fi amânată. Atunci se vede cine are economii, cine depinde de ajutorul familiei, cine ajunge la credit și cine nu are, de fapt, nicio plasă de siguranță.
Din acest punct de vedere, sondajul arată nu doar cum reacționează românii la presiunea financiară, ci și cât de vulnerabili sunt, în realitate, atunci când viața de zi cu zi iese din calculul obișnuit.
Fondată în 2004 în Polonia, XTB este o companie axată pe tehnologie, reglementată de mai multe autorități din întreaga lume, inclusiv Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia, Comisia de Valori Mobiliare și Burse din Cipru și Autoritatea de Conduită Financiară. XTB este listată la Bursa de Valori din Varșovia din 2016.