Prețul motorinei din România este, în medie, cu aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul justificat de costurile reale ale pieței, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată joi.
Diferența nu este mare la nivelul fiecărui litru, dar devine semnificativă la scara consumului anual de carburant din economie.
Potrivit specialistului, structura pieței petroliere din România ar trebui, în mod normal, să contribuie la stabilizarea prețurilor carburanților.
„România este al doilea producător de țiței din Europa, are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală și de Est, având rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră și un sistem logistic de conducte care conectează porturile cu rafinăriile și depozitele interne. În mod normal, o astfel de structură ar trebui să stabilizeze prețurile carburanților și să atenueze fluctuațiile pieței internaționale”, spune Chisăliță.
Analiza realizată de AEI – „Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor și prețului la pompă în România” – arată însă că prețul motorinei la pompă este peste nivelul considerat corect din punctul de vedere al costurilor.
„Diferența nu este dramatică – aproximativ 10 bani pe litru – dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent mică devine relevantă”, afirmă Chisăliță.
Cum funcționează aprovizionarea cu petrol în România
Potrivit analizei, aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România este structurată pe trei niveluri principale: fluxul curent de aprovizionare (producție internă și importuri), stocurile comerciale ale companiilor și stocurile strategice obligatorii ale statului.
„Acest model este identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene și este conceput pentru a asigura securitatea energetică. Rafinăriile din România procesează materia primă din producția internă și din importuri maritime sau regionale.”
Contractele de aprovizionare sunt organizate, în general, pe cicluri logistice de 30–90 de zile, iar rafinăriile mențin stocuri operaționale de țiței echivalente cu aproximativ 20–45 de zile de funcționare.
În cazul produselor petroliere, lanțul logistic este mai rapid: importurile regionale de motorină pot ajunge în 7–21 de zile, iar transporturile maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în 20–45 de zile.
România importă circa 70% din țițeiul pe care îl procesează
Deși este producător de petrol, România depinde masiv de importuri. Consumul anual de țiței este de aproximativ 10 milioane de tone, iar producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone. Asta înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și Irak.
Motorina este principalul carburant al economiei românești, cu un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone. O parte importantă este acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local.
România dispune în prezent de trei rafinării majore: Petromidia (Rompetrol), Petrobrazi (OMV Petrom) și Petrotel (Lukoil), cu o capacitate totală de rafinare de aproximativ 12 milioane de tone pe an. Transportul țițeiului și al produselor petroliere este realizat prin rețeaua operată de Conpet, care are aproximativ 3.800 de kilometri de conducte.
Sistemul petrolier ar putea acoperi peste 100 de zile de consum
Analiza mai arată că piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri.
„Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20–45 de zile de consum. În paralel, România menține stocuri strategice obligatorii conform legislației UE, care trebuie să acopere cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern.”
În practică, nivelul stocurilor strategice este de aproximativ 90 de zile de consum, ceea ce înseamnă că sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic între 110 și 130 de zile de consum în cazul unei crize majore.
Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere este de aproximativ 3,3 milioane de tone.
Petrolul s-a scumpit, dar nu suficient pentru prețul actual
Potrivit simulării realizate de AEI pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026, piața petrolieră a rămas stabilă.
Stocul comercial de motorină este estimat la aproximativ 450.000 de tone, echivalentul a 25–27 de zile de consum în sezonul de iarnă. Intrările lunare de motorină – producția internă și importurile – sunt aproape egale cu ieșirile reprezentate de consumul intern și exporturi.
Rafinăriile procesează lunar aproximativ 900.000–950.000 de tone de țiței și mențin un stoc de aproximativ 900.000 de tone, echivalentul a circa 30 de zile de funcționare.
„Conform calculelor AEI, prețul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026.”
Totuși, datele platformei PecoOnline arată că la 5 martie 2026 prețul mediu al motorinei în România era de aproximativ 8,45 lei/l.
„Diferența este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, spune Chisăliță.
Impactul în economie: sute de milioane de lei
La un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o diferență de doar 10 bani pe litru poate însemna sute de milioane de lei anual, arată AEI.
Costul este suportat indirect de transportatori, agricultori și industrie și ajunge, în final, în prețurile plătite de consumatori.
„Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat și 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creșterea prețului la produsele petroliere, prin TVA câștigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut.”, mai arată Dumitru Chisăliță.
Expertul spune că într-o piață funcțională variațiile de preț sunt normale, însă atunci când acestea depășesc costurile justificate de materie primă și logistică apar întrebări legate de marjele comerciale.
„În acest context, ar fi util ca Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței să analizeze evoluția marjelor din sectorul distribuției de carburanți și modul în care acestea s-au modificat în ultimele zile. Mai multă transparență privind structura prețului la pompă ar contribui la consolidarea încrederii publice într-o piață esențială pentru economie.”, mai spune expertul.
„Pentru că, într-o economie dependentă de transport rutier, prețul motorinei nu este doar o problemă energetică – ci una care afectează întreaga economie”, conchide Dumitru Chisăliță.