România se împrumută de 10 ani sau poate chiar mai mult la cele mai mari dobânzi din Europa, iar acestea se construiesc pe mai multe elemente, unul dintre ele fiind ratingul de ţară, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în briefingul de la finalul şedinţei de guvern.
Nivelul dobânzilor reprezintă un indicator al credibilității țării în fața investitorilor, un cost mare și în creștere însemnând că investitorii văd anumite riscuri.
"Dobânzile noastre... Nu e o chestiune nouă. România se împrumută să spun la cele mai înalte dobânzi din Europa cred că de 10 ani, poate şi mai mult.
Ele se construiesc pe mai multe elemente. Unul dintre ele este ratingul de ţară. Apropo de acest lucru, ratingurile au fost menţinute de toate cele trei agenţii de rating, perspectivele au fost menţinute de toate trei agenţiile de rating, aşa cum le-am preluat.
Din punctul meu de vedere, ţinând cont de situaţia care s-a agravat din perspectiva unei ţări de graniţă, în sensul de riscuri, este o chestiune care arată stabilitate şi faptul că Guvernul şi-a păstrat angajamentele şi de consolidare fiscală, dar şi de acţiune accelerată pentru intervenţie în economie", a explicat Câciu, citat de Agerpres.
Ministrul a menţionat drept a doua componentă rata dobânzii de politică monetară, a cărei creştere este translatată în dobânda la care ne împrumutăm pe termen lung.
"Am văzut comparaţii cu ţări cum este Grecia sau altele. Trebuie să ţineţi cont că aceste ţări au ratingul dat de zona euro şi au rata de dobândă de politică monetară foarte scăzută.
De altfel, foarte multe reproşuri există în Europa că Banca Centrală Europeană încă nu a crescut dobânzile de referinţă. Noi avem totuşi o creştere a ratei dobânzii de politică monetară de un punct procentual. Dacă vedem, e translatată în creşterea dobânzilor între noiembrie şi prezent, cam un punct procentual e la dobânzile la care ne împrumutăm pe termen lung", a punctat ministrul Finanţelor.
Un al treilea element pe care acesta l-a menţionat este inflaţia, semnalând însă că dobânzile sunt sub inflaţie.
"Al treilea: inflaţia. Dobânda nu poate să se ascundă de inflaţie. Dobânda întotdeauna va îngloba în ea inflaţia, aşa cum e ea previzionată. Dar foarte important de remarcat este că dobânzile din perspectiva definiţiei lor sunt real negative, pentru că sunt sub inflaţie. Este o mare diferenţă faţă de criza din 2008-2010, când dobânzile erau cu 2-3 puncte procentuale peste inflaţie", a mai spus Câciu.
Şeful de la Finanţe a semnalat, de asemenea, că România are un deficit de finanţat, foarte multă datorie care vine din spate, anul acesta datoriile cumulate în anii trecuţi fiind de circa 80 miliarde de lei.
"Vreau să vă spun că strategia noastră de finanţare este de a nu crea vârfuri de plată viitoare. Cel mai complicat lucru este să ai vârfuri de plată lăsate moştenire de fostele guverne şi să fii obligat să găseşti finanţare, pentru că tu nu ştii azi, când vei lăsa vârful de plată, cum va fi peste 10 ani contextul", a precizat Adrian Câciu.
Varianta Cîţu şi ce spun datele Comisiei Europene
Luna trecută, liderul PNL, Florin Cîţu, spunea că au crescut foarte mult dobânzile şi nu cere nimeni măsuri de la Executiv, iar statul român se împrumută la cele mai mari dobânzi din 2012 şi până acum.
Guvernul României se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, iar costurile creditelor au ajuns la maximul ultimilor nouă ani, arătau şi datele publicate de Banca Centrală Europeană în ianuarie.
Ratele dobânzilor pe termen lung la care se împrumută România se dublaseră deja în ultimul an, după ce în februarie 2021 se situau la un nivel minim record de 2,65%, mai arată datele BCE analizate de Economedia.