Mugur Isărescu a vorbit pentru prima dată după un an despre începuturile crizei, atunci când s-au luat măsuri excepţionale care au ţinut echilibrul economic şi financiar, au evitat deprecierea excesivă a leului şi s-au asigurat lichidităţile necesare sistemului bancar.
Într-un eveniment online organizat de Banca Naţională a Moldovei, guvernatorul BNR a spus că în România impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic accentuând dezechilibrele existente, ceea ce a fost nevoie de intervenţia rapidă a BNR în piaţă prin scăderea dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichidare a băncilor şi cumpărarea de titluri de stat în lei pentru piaţa secundară.
În declarația lui Isărescu se menționează că BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul în special cu Ministerul de Finanţe pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale.
„Ȋn România, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive şi nenecesare a leului. Pe un orizont mai larg, am urmărit păstrarea încrederii că echilibrele economice şi financiare sunt ţinute sub control.
În acest sens şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa sa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri proporţionale şi eficiente pentru susţinerea economiei româneşti. Dat fiind caracterul excepţional al pandemiei, BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul României, în special cu Ministerul de Finanţe, pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale.
Contextual, Consiliul de administraţie al BNR a decis reducerea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aş dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale.
Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu cred că reprezintă o măsură propriu-zisă de relaxare cantitativă.
Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor”.
