INS: Câştigul salarial mediu net a crescut în 2020 la 3.217 lei. În Bucureşti, salariile sunt cu 37% mai mari ca media pe ţară

INS: Câştigul salarial mediu net a crescut în 2020 la 3.217 lei. În Bucureşti, salariile sunt cu 37% mai mari ca media pe ţară

Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în 2020, ȋn creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent, în timp ce numărul mediu al salariaţilor a fost 5.031.800 de persoane, în scădere cu 132.700 faţă de anul precedent.

"Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale ȋn anul 2020 a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, ȋn creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5.031.800 persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent.

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost 5.411.100 persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent", arată datele INS.

Sectoarele cu cele mai mari salarii

Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate ȋn anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice:

  • informaţii şi comunicaţii (+92,4%),
  • intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%),
  • administraţie publică (+62%),
  • producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%),
  • industria extractivă (+41,5%),
  • activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%),
  • sănătate şi asistenţă socială (+24,4%),
  • respectiv învăţământ (+11,1%).

Sectoarele cu cele mai mici salarii

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice:

  • hoteluri şi restaurante (-45,2%),
  • alte activităţi de servicii (-37,1%),
  • agricultură, silvicultură şi pescuit (-25%),
  • activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%),
  • tranzacţii imobiliare (-21,5%),
  • comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%),
  • distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%),
  • activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%),
  • industria prelucrătoare (-14,3%),
  • transport şi depozitare (-9,6%),
  • respectiv construcţii (-4,7%).

Femeile au câștigat mai puțin decât bărbații

Salariaţii femei au câştigat în medie, ȋn expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5.179 lei (faţă de 5.244 lei al salariaţilor bărbaţi).

În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3.144 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei faţă de 3.283 lei al salariaţilor bărbaţi).

Salariaţilor bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17,2%).

În București au fost cele mai mari salarii

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele:

  • Harghita (2.483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie),
  • Bistriţa-Năsăud (2.538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie),
  • Teleorman (2.539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie),
  • Vrancea (2.561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie),
  • Covasna (2.579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat:

  • Municipiul Bucureşti (4.408 lei, cu 37% peste media pe economie),
  • Cluj (3.744 lei, cu 16,4% peste media pe economie),
  • Timiş (3.536 lei, cu 9,9% peste media pe economie),
  • Ilfov (3.348 lei, cu 4,1% peste media pe economie)
  • Iaşi (3.327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

A crescut și costul cu forța de muncă

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut ȋn majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în:

  • producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%),
  • informaţii şi comunicaţii (+9,9%),
  • distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%),
  • comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+8,3%),
  • sănătate şi asistenţă socială (+8%),
  • respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

Ajutoarele de stat în contextul Covid au mai scăzut din povara angajatorilor

Scăderile costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost determinate, ȋn principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, ȋn vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri).

Activităţile economice ȋn care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost:

  • hoteluri şi restaurante (-10,2%),
  • activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%),
  • tranzacţii imobiliare (-1,4%).

Spre deosebire de anii precedenţi, ȋn anul 2020, ȋn principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variaţii importante pe activităţi economice.

În ce sectoare a intervenit statul

Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forţa de muncă s-au regăsit ȋn:

  • activităţile de hoteluri şi restaurante (12,4%),
  • activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,9%),
  • alte activităţi de servicii (3,2%),
  • industria prelucrătoare (2,5%),
  • tranzacţiile imobiliare (1,7%)
  • comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,5%).

Numărul mediu al salariaţilor a scăzut pe fondul pandemiei

În anul 2020, numărul mediu al salariaţilor a fost 5.031,8 mii persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 132.700 persoane.

Această scădere a fost determinată, ȋn principal, de situaţia economică creată ȋn contextul pandemiei COVID-19 şi a instituirii stării de urgenţă/alertă pe întreg teritoriul României.

Astfel, pe parcursul anului 2020 un număr semnificativ de unităţi economico-sociale şi-au suspendat temporar sau chiar şi-au încetat activitatea economică desfăşurată.

Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,5% din totalul salariaţilor (respectiv 2.644,1 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a scăzut cu 60,2 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 72.500 persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (63,3%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 20,4%).

În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,3% dintre salariaţi, iar în cel primar  (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.

Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în:

  • industria prelucrătoare (-76.800 persoane),
  • hoteluri şi restaurante (-17.400 persoane),
  • comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-16.100 persoane),
  • transport şi depozitare (-13.800 persoane),
  • activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7.100 persoane),
  • activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-4,7 mii persoane),
  • activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,5 mii persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3,6 mii persoane).

La polul opus, cu creşteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile economice de:

  • construcţii (+11,5 mii persoane),
  • sănătate şi asistenţă socială (+8,8 mii persoane),
  • informaţii şi comunicaţii (+6,1 mii persoane).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2020 a fost 5.411.100 persoane.

70.000 de români, fără loc de muncă

Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a  înregistrat o scădere cu 70.000 persoane, ȋn contextul situaţiei create de pandemia COVID-19 şi a reducerii ori ȋncetării activităţii unui  număr semnificativ de unităţi economico-sociale.

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat scăderi faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, cele mai semnificative fiind ȋn regiunile:

  • Centru (-13,3 mii persoane),
  • Bucureşti-Ilfov (-12,7 mii persoane),
  • Vest (-10,5 mii persoane).

Cea mai mică scădere a efectivului salariaţilor comparativ cu sfârşitul anului precedent a fost ȋn regiunea Sud-Vest Oltenia (-2,3 mii persoane).

Ȋn regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,3% din salariaţii din economie, urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,7%).

Cu 1,8% mai puțini angajați la privat

La sfârşitul anului 2020 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.

Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,5% din efectivul salariaţilor, în scădere cu 1,7% faţă de anul precedent.

Iată şi articolele zilei pe SpotMedia.ro:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇