Cu toate că Ministerul Energiei și ANRE se grăbesc să-i asigure pe români că vom avea suficiente gaze naturale la iarnă, preşedintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) susține că e foarte probabil ca lucrurile să nu stea așa.
Asociația Energia Inteligentă a publicat deja, în urmă cu mai bine de o săptămână, o analiză din care reiese că România riscă să rămână fără gaze la iarnă. Motivul: Are cantități insuficiente de resursă în depozite și i-a scăzut capacitatea tehnică de a importa cantități mari, pe termen scurt.
Ulterior, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut că nu înțelege această teorie și că România este, din punct de vedere tehnic, interconectată cu Ucraina, cu Bulgaria și cu Ungaria și că poate importa gaze prin oricare dintre aceste state.
Joi, pe 23 septembrie, în timpul unei conferințe organizate de EFOR, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniu Energiei (ANRE), Zoltan Nagy Bege, a susținut că – din experiența anilor trecuți – gazele pe care le depozităm ar trebui să ne ajungă.
„Am început (precedentul - n.red.) sezon de iarnă cu stoc de peste 3 miliarde de metri cubi de gaz.
Pe fondul unei ierne destul de grele și a primăverii destul de lungi și reci – eu și în iunie mi-am încălzit casa cu gaz – s-au golit depozitele. Am început să reumplem.
Am ajuns să avem 2,2 miliarde de metri cubi în depozite. Nu e puțin. În ultimii 6 ani, media e la 2,5 miliarde de metri cubi. Și de obicei ajungea.
La finele lunii ajungem probabil, la 2,5 mld. Apoi, daca se înamagazinează și în octombrie, ajungem la 2,6 miliarde de metri cubi”, a precizat Zoltan Nagy Bege.
Chisăliță: Niciunul dintre punctele de bază pentru importuri nu mai funcționează acum
Invitat la conferința organizată pe 23 septembrie de EFOR, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a precizat că riscăm să rămânem fără gaze din cauza modului în care circulă acum gazele rusești prin Europa de Est.
„Lipsa gazelor pentru iarna viitoare este un scenariu posibil care are un grad ridicat de probabilitate.
Din punct de vedere al cantităților înmagazinate, sunt sub ceea ce aveam anii trecuți. Dar nu acesta este elementul de risc, ci schimbarea fluxului gazelor naturale în Europa.
Încă de acum 20 de ani, în 2001, Federația Rusă a anunțat intenția de a construi aceste fluxuri, obiectivele fiind tehnice, economice și probabil politice.
Vorbim de aspecte tehnice care țin de sistemul de transport ucrainean (prin care gazele ajungeau până la punctele de interconectare de la granța României de la Isaccea, în sud-est și de la Medieșul Aurit, în nord – n.red.).
În acest moment, s-a ajuns ca din cele două puncte importante de import – Isaccea și Medieșul Aurit – România n-a mai rămas cu niciunul.
La acest moment, Medieșul Aurit este închis inclusiv din punct de vedere tehnic. Iar Isaccea stă degeaba. Nu se mai folosește ca și punct de tranzit. Negru Vodă, din septembrie, a picat, ca și punct de import (de gaz rusesc adus prin Bulgaria - n.red.).
A rămas doar Csanadpalota (punct de interconectare cu Ungaria), care are capacitatea mult sub necesarul României, într-o zi friguroasă.
Ne găsim în situația de a fi nevoiți să sistăm (parțial – n.red.) alimentarea cu gaze naturale”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Într-un astfel de caz, cei care riscă, într-adevăr, deconectarea sunt marii consumatori industriali. Populația n-ar rămâne fără gaze decât dacă resursele s-ar termina cu desăvârșire, ceea ce e foarte puțin probabil.
Oricum, o întrerupere a activității unor mari companii din producție ar putea ridica probleme economice.
Citește și:
