Guvernul şi Parlamentul au alocat bugetului Apărării în acest an 2,5% din PIB.
La venituri bugetare medii de 30% din PIB, asta înseamnă în jur de 7-8% din veniturile bugetului, scrie Ziarul Financiar.
Războiul Rusiei în Ucraina a declanşat o înarmare a Europei cum nu s-a mai văzut de la războaiele mondiale încoace. Aproape toate statele europene au anunţat creşterea bugetelor apărării, cu Germania în prima linie, care a anunţat dintr-un foc 100 de miliarde de euro pentru apărare în plus.
România are bugetate în acest moment 39 de miliarde de lei în 2023, din care pentru investiţii în tehnică militară peste 17 miliarde.
Armata Română a cumpărat sau vrea să cumpere căşti, echipamente de protecţie, cartuşe, dar şi drone, avioane F-16, blindate şi rachete de ultimă generaţie.
Jens Stoltenberg, liderul civil al NATO, a cerut imperativ statelor membre cheltuirea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Din cele 30 de state membre ale NATO, doar 7 au cheltuit cu apărarea peste 2% din PIB, arată cel mai recent raport NATO, iar România nu se află printre ele.
Cheltuirea a peste 2% din PIB pentru apărare, cheltuieli care includ şi salarii sau pensii, este mai mult o îndrumare, nicidecum o obligaţie. De asemenea, NATO mai recomandă ca din aceste cheltuieli cu apărarea cel puţin 20% să fie cu tehnica militară.
România, deşi a dat doar 1,75% din PIB pentru apărare în 2022, a cheltuit pentru tehnica militară mai mult de 25%, conform datelor NATO.
Germania, spre exemplu, a cheltuit numai 1,5% din PIB cu apărarea în 2022, însă la un PIB de 4.500 de miliarde de euro asta înseamnă o cheltuială de 67 de miliarde. Spre comparaţie, România a cheltuit puţin peste 5 miliarde de euro în total.
Pe de altă parte, SUA au pompat în armată 3,5% din PIB-ul de 24.000 de miliarde de euro, adică o cheltuială de 840 de miliarde.
Ce cumpără Armata în 2023
România are un buget pentru apărare de circa 8 miliarde de euro (39 de miliarde de lei) în 2023, dintre care pentru investiţii sunt alocate 3,5 miliarde de euro (17 miliarde de lei). Cu toate acestea, achiziţiile militare, mai ales cele mari, nu se fac într-un an şi astfel mai are la dispoziţie o sumă de 10 miliarde de euro (50 de miliarde de lei), cheltuieli care pot fi angajate pentru anii următori.
În acest moment, Armata are în procedură de achiziţie publică echipamente militare, cartuşe sau explozivi în valoare de aproape 220 de milioane de lei.
Cea mai mare parte din aceste achiziţii sunt de echipamente de protecţie împotriva agenţilor nucleari, biologici sau chimici, în valoare de 197 de milioane de lei.
De 16,3 milioane de lei vrea să cumpere costume de protecţie impermeabile şi de aproape 5 milioane cumpără cartuşe, fitile sau capse detonante.
Toate aceste achiziţii se adaugă la cele care se află deja în desfăşurare, dintre care cel mai mari însumează peste 36 de miliarde de lei (7,3 miliarde de euro) şi includ rachetele Patriot, HIMARS, blindatele Piranha V sau dronele WatchkeeperX, produse de israelienii de la Elbit la Măgurele.
De asemenea, recent, Ministerul Apărării a cerut în Parlament aprobarea unui plan de înzestrare a Armatei în valoare de 10 miliarde de euro, potrivit Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS). Armata vrea să cumpere mai multe sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică, maşini de luptă pentru infanterie, obuziere sau rachete aer-aer pentru avioanele F-16.