Doar şapte din 30 de aliaţi au îndeplinit în 2022 obiectivul NATO de a avea cheltuielile militare la 2% din PIB în 2022, cu o ţară mai puţin decât în 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, a declarat marţi şeful alianţei, Jens Stoltenberg, îndemnând statele membre să-şi crească mai rapid investiţiile în apărare.
Stoltenberg a dezvăluit, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul NATO din Bruxelles, că alianţa se aştepta iniţial ca încă două ţări să atingă obiectivul. „Dar pentru că PIB-ul a crescut mai mult decât era previzionat pentru câţiva aliaţi, doi aliaţi care ne aşteptam să fie la 2% sunt acum uşor sub 2%”, a spus el.
Secretarul general al NATO nu a dezvăluit care sunt ţările care au atins obiectivul, dar a făcut trimitere la raportul anual al NATO care urma să fie publicat marţi.
Potrivit raportului, aceste ţări care au avut cheltuieli militare de cel puţin 2 la sută din PIB ar fi Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Regatul Unit şi Statele Unite. Campioană este Grecia, cu cheltuieli militare de 3,54 la sută din PIB, urmată de Statele Unite cu 3,46 la sută.
România figurează ca având în 2022 cheltuieli militare de 1,75 la sută din rata reală a PIB-ului, dar raportul precizează că unii aliaţi (România, Polonia, Lituania, Letonia) au legi naţionale sau acorduri politice care prevăd ca 2% din PIB să fie cheltuit anual pentru apărare, prin urmare, se aşteaptă ca estimările viitoare să se modifice în consecinţă. Pentru anii trecuţi, cheltuielile de apărare ale aliaţilor s-au bazat pe datele disponibile la momentul respectiv privind PIB-ul şi, în consecinţă, este posibil ca aliaţii să fi respectat orientarea de 2% atunci când au utilizat aceste cifre, subliniază raportul NATO.
Secretarul general al NATO i-a îndemnat pe aliaţi să îşi sporească mai rapid cheltuielile militare. „Nu există nicio îndoială că trebuie să facem mai mult şi trebuie să o facem mai repede. Ritmul pe care îl avem când vine vorba de creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat", a spus Stoltenberg. „Într-o lume mai periculoasă, trebuie să investim mai mult în apărare", a insistat şeful NATO.
La summitul lor din Ţara Galilor din 2014, liderii NATO au convenit să se îndrepte către cheltuirea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare în decurs de un deceniu. Această decizie a fost atunci o reacţie la ceea ce a fost perceput ca o situaţie de securitate grav deteriorată în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
La aproape zece ani de la promisiunea din Ţara Galilor şi la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, aliaţii NATO au lansat, în urmă cu câteva săptămâni, discuţii privind modul de adaptare a obiectivului de cheltuieli militare.
O decizie este aşteptată la summitul NATO din Lituania din luna iulie, iar Stoltenberg a declarat că vede în viitor ţinta de 2% ca pe un nivel minim şi nu ca pe un plafon.
Mai mulţi aliaţi au făcut presiuni pentru cheltuieli militare mai mari, având în vedere că în Europa se desfăşoară un război, în timp ce alţii sunt reticenţi în ceea ce priveşte creşterea bugetului pentru apărare, notează Reuters.