Rusia, al doilea exportator de armament din lume după Statele Unite, s-a prăbușit sub presiunea schimbărilor tehnologice, a izolării politice internaționale și a rezultatelor dezastruoase de pe front.
Datele publicate săptămâna trecută de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) arată că exporturile militare ale Rusiei au scăzut cu 31% în ultimii cinci ani comparativ cu cei cinci ani anteriori, astfel că Moscova riscă să piardă poziția secundă în clasamentul celor mai importanți jucători pe piața vânzărilor de armament, notează Newsweek.
Cota de piață a exporturilor rusești de arme la nivel global s-a redus de la 22% între anii 2013 și 2017 la 16% între 2018 și 2022, astfel că Rusia a rămas acum mult în urma Statelor Unite, care totalizează 40% din exporturile mondiale de arme. Iar diferența dintre Rusia și Franța, următoarea clasată, cu 11% din exporturile globale din ultimii cinci ani, e tot mai mică.
Raportul SIPRI confirmă opiniile exprimate de specialiști în ultimul an, care indicau o scădere a exporturilor de armament rusesc. "Este substanțială, dar nu chiar surprinzătoare. Și nu doar din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina în 2022; e ceva previzibil", a spus Siemon Wezeman, cercetător principal al SIPRI.
Occidentul se străduiește să izoleze Rusia încă de la anexarea Crimeei, în 2014, iar eforturile s-au concentrat mai ales după invadarea la scară largă a Ucrainei. Sub conducerea Washingtonului, aliații au început să îndepărteze clienții fideli ai Moscovei.
Un alt factor care a secerat exporturile militare ale Rusiei este prețul războiului. Pierderile umane și materiale suferite pe front pun sub presiune industria de armament. Depășită tehnologic de armamentul NATO folosit de ucraineni, Moscova face față cu greu cererii de război.
Denis Manturov, ministrul industriei și comerțului din Rusia, a spus luna trecută pentru Interfax că stocuri semnificative de arme produse în țară sunt trimise pe câmpul de luptă, în Ucraina. "Aprovizionarea lor este prioritatea noastră absolută, dar chiar și în aceste condiții lucrăm cu partenerii noștri din țările prietene și ne respectăm obligațiile", a precizat el.
Un vânzător izolat rămâne fără clienți
Declarația ministrului rus ascunde provocările cu care se confruntă armata rusă. "Sunt diferite probleme cu care Rusia trebuie să se descurce. Una, desigur, este presiunea Statelor Unite și a altora - cu care se confrunta deja din 2014 - asupra potențialilor și actualilor clienți, de a nu mai cumpăra de la ruși, oferindu-le în același timp tehnologie alternativă și armament alternativ".
"Au făcut-o foarte puternic cu India dar și cu alții. Cu Indonezia, ceea ce a determinat Indonezia să anuleze o comandă de avioane de luptă rusești. Au făcut-o cu Egipt, unde nu s-a făcut tam-tam, dar Egiptul avea o comandă de avioane din Rusia și s-a terminat. E destul de clar, zic eu, că SUA le-a presat", a spus Wezeman.
Acesta spune că Moscova ar fi ajuns oricum în această situație, chiar și fără invadarea Ucrainei. "Invazia, desigur, se adaugă la toate astea, pentru că SUA și alții zic: 'Nu cumpărați din Rusia. Fie sunteți cu noi, fie împotriva noastră. Dacă luați din Rusia, o să fiți contra noastră. Și dacă sunteți cu noi, poate suntem dispuși să vă furnizăm tot felul de tehnologii minunate'. Poate că acum doi ani asta ar fi părut cam incert, dar acum ei sunt interesați", a explicat el.
Sancțiunile fără precedent contra Moscovei încep să dea rezultate. O sursă cu cunoștințe în sectorul militar al Rusiei a explicat sub protecția anonimatului ce se întâmplă acum în Rusia: "În primul rând, contractele de export au fost amânate, pentru că nevoile armatei erau prioritate de top. În al doilea rând, cred că vor fi întârzieri semnificative în livrări pe orice contracte, din cauza combinației între piesele occidentale și incapacitatea de a mări producția."
"În plus, toată lumea primește în timp real o demonstrație de 'calitate' a armelor și tehnologiei rusești, care a fost una surprinzătoare, ca să fiu elegant. Un exemplu este că Rusia a recurs la cumpărarea dronelor de luptă din Iran, o țară care a fost ani de zile supusă sancțiunilor americane. Cred că asistăm la etapele inițiale ale unui proces prin care Rusia iese din lista exportatorilor de arme de top la nivel mondial. Va continua să facă comerț cu unii ca talibanii și câteva națiuni aliate, poate prin niște acorduri barter, dar cam atât", a adăugat sursa.
Aceasta a remarcat și diferența de calitate dintre produsele destinate armatei ruse și cele pentru piața externă - produsele pentru partenerii străini au o calitate mai slabă, ceea ce are consecințe negative asupra parteneriatelor externe.
Necesarul uriaș de echipament pentru front a determinat Moscova să-și curteze aliații pentru a-și echipa forțele din Ucraina. Iranul, Coreea de Nord și Belarus i-au sărit în ajutor anul trecut, în timp ce state precum Turcia, Emiratele Arabe Unite și cele din Asia Centrală au respectat interdicțiile de revânzare a tehnologiilor occidentale.
China nu și-a arătat direct sprijinul militar pentru invazie, deși oficialii americani susțin că unele companii de stat i-ar furniza tehnologie Rusiei. "Chinezii trebuie să se gândească, probabil, 'Ce-mi iese dacă-i ajut pe ruși: Și ce câștig dacă nu-i ajut?'", a spus Wezeman.
Moscova a pierdut India și Egipt, iar concurența nu iartă
Eșecurile din Ucraina, culminând cu dezastrul campaniei de cucerire a Kievului, au șifonat zdravăn prestigiul militar al Rusiei. Putin și aliații lui cei mai de seamă au încercat să prezinte Rusia ca pe o putere avansată tehnologic, capabilă să concureze cu rivalii din America de Nord și Europa, dar realitatea arată că are probleme cu lansarea celor mai avansate arme proprii - tancul T-14 și avionul de luptă Su-57.
"Cele mai mari state caută arme mai avansate, cooperare și transfer de tehnologie. N-au mare încredere în tehnologia rusească", a spus Wezeman, adăugând că dezvoltarea Rusiei în anumite sectoare este bună, dar, în general, e mediocră. "Și desigur, asta se bazează pe economia rusă, care este slăbită și nu foarte avansată tehnologic. Asta ridică o mulțime de întrebări despre ce va fi capabilă Rusia să livreze peste 10, 20, 30 de ani de acum înainte (…)", a adăugat acesta.
Multe dintre aceste probleme depind și de clienți. Deși exporturile sale în Africa subsahariană au scăzut cu 23% în intervalul menționat mai sus, Rusia încă depășește China și rămâne cel mai mare vânzător de armament în regiune.
"Dacă ești o țară africană, chiar nu contează atât de mult. Lucrurile simple sunt bune și asta funcționează. Dar dacă ești India, vrei transfer de tehnologie și nu mai ai încredere", a explicat expertul.
Datele SIPRI arată că schimburile militare pe relația India-Rusia, cea mai mare piață de armament, au scăzut cu 37%. Iar Wezeman spune că piața chineză a dispărut complet pentru Rusia: "Chinezii au terminat de câțiva ani, practic, dezvoltarea tehnologică a ultimelor lucruri de care au nevoie din Rusia; nu le mai trebuie nimic".
Și ca să fie tacâmul complet, Kremlinul nu doar că și-a năruit industria militară, dar a reușit să-și convingă toți vecinii și adversarii că trebuie să investească mai mult în apărare și în securitate. Potrivit datelor SIPRI, statele europene din NATO și-au mărit importurile de armament cu 65% în cei cinci ani analizați, pentru a fi pregătite să facă față amenințării Rusiei.
În plus, concurența e neiertătoare: cei mai importanți producători de armament din Europa se află într-o poziție optimă pentru a profita de cererea ridicată de tehnică militară, chiar dacă nu fac față volumului uriaș al comenzilor.
Wezeman a analizat și comenzile existente, iar Rusia primește cereri tot mai mici: "Rusia are mai puține comenzi pentru avioane de luptă decât Franța sau chiar Italia, de exemplu. Dacă te uiți cu cinci ani în urmă, Rusia avea comenzi de peste 100 de avioane de luptă în fiecare an… acum, sunt mai puțin de 100 pe mai mulți ani, iar unele dintre acestea s-ar putea să nu vină, din cauza presiunii asupra unora dintre cumpărători", a explicat el.
Vara trecută, de pildă, președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. a anulat cererea pentru 16 elicoptere rusești Mi-17, din cauza presiunilor SUA. Iar Egipt, Algeria și Indonezia au renunțat la potențiale comenzi pentru bombardierul Su-35.
"Avioanele și elicopterele de luptă au fost principalele arme de export ale Rusiei din 1992. A livrat în total 328 de astfel de aparate în 2018-22, ceea ce înseamnă 40% din exporturile de armament ale Rusiei din acea perioadă. Totuși, până la finele lui 2022, s-au primit comenzi pentru numai 84 de avioane și elicoptere de luptă", se arată în raportul citat.
Visul lui Putin, o Rusie de necucerit, a fost clădit pe fundația unei puteri militare impresionante. Războiul din Ucraina și șocurile încasate de economia Rusiei indică, însă, un alt viitor pentru noul imperiu creionat de Putin. "În câțiva ani, Rusia ar putea fi pe locul trei, poate chiar pe patru" în topul mondial al exporturilor de armament. Asta chiar e frapant", a conchis Wezeman.
T.D.