Guvernele europene nu ar trebui să protejeze excesiv companiile și consumatorii de energia mai scumpă, deoarece acest lucru distorsionează semnalul de preț care ar trebui să ducă la reducerea consumului și ar putea deveni foarte costisitor din punct de vedere fiscal, avertizează Fondul Monetar Internațional.
Dependența ridicată a Europei de importurile de petrol și gaze a lăsat-o expusă la creșterea accelerată a prețurilor după ce strâmtoarea Ormuz, o rută globală vitală pentru transportul de petrol și gaze, a fost închisă ca urmare a atacurilor americano-israeliene asupra Iranului și a atacurilor Teheranului asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu.
Comisia Europeană dorește să permită țărilor să cheltuiască mai mulți bani publici pentru a ajuta companiile să acopere costurile cu combustibilul și îngrășămintele, în timp ce guvernele încearcă să atenueze șocul economic provocat de creșterea rapidă a prețurilor.
„Prețurile ajută la reducerea cererii și la readucerea echilibrului între cerere și ofertă. Multe dintre măsurile aflate în discuție slăbesc acest semnal”, a declarat pentru Reuters Alfred Kammer, șeful Departamentului European al FMI.
În acest context, Guvernul României a adoptat deja reducerea accizei la motorină, după ce a aprobat ordonanța care obligă companiile din sectorul carburanților să limiteze adaosul comercial la cel mult media practicată în anul 2025.
Aceste măsuri sunt generale şi de ele vor beneficia toţi românii, contrar a ceea ce recomandă FMI.
Dacă guvernele intervin, totuși, acestea ar trebui să se concentreze asupra gospodăriilor cele mai sărace, deoarece intervențiile generale tind să avantajeze gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă mai multă energie, explică Fondul.
„Recomandăm transferuri forfetare către gospodăriile vulnerabile. În timpul șocului energetic provocat de Rusia, costul fiscal mediu în Europa a fost de aproximativ 2,5% din PIB. Aproximativ 70% până la 80% dintre aceste măsuri nu au fost țintite. Dacă sprijinul ar fi fost direcționat către cele mai sărace 40% dintre gospodării, ar fi costat doar aproximativ 0,9% din PIB”, a spus Kammer.
În cele din urmă, toate aceste măsuri de atenuare ar trebui să aibă o dată clară de încheiere. „Unele țări au încă în vigoare măsuri ‘temporare’ din criza trecută, ceea ce este evident prea mult”, a spus el. Şi aici România are încă preţuri plafonate la gaze, cu care vine încă din 2021.
Reprezentantul FMI a subliniat că disciplina fiscală este crucială, deoarece țările europene se confruntă deja cu presiuni uriașe de cheltuieli pentru apărare, îmbătrânirea populației, pensii și sănătate, pe care FMI le estimează la 5% din PIB până în 2040.
Însă presiunea alegătorilor asupra politicienilor de a interveni și de a compensa prețurile ridicate la combustibili este foarte mare, a spus Kammer, deoarece europenii au ajuns să se aștepte la sprijin din partea statului ori de câte ori apare o criză, după pandemia Covid din 2020 și șocul energetic provocat de Rusia în 2022.