Comisia Europeană a redus la 1,4%, de la 3,3% anterior, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, din cauza contribuţiei negative a exporturilor la avansul PIB.
Comisia a avertizat, totodată, că deficitul bugetar va urca până la 8% din PIB în 2024 şi va rămâne la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB, în 2025, din cauza creşterii rapide a cheltuielilor guvernamentale, conform previziunilor economice de toamnă publicate vineri.
În prognoza publicată în primăvara acestui an, Comisia estima că economia României va înregistra un avans de 3,3% în acest an, urmat de unul de 3,1% în 2025. În documentul publicat vineri, însă, CE precizează că ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini până la 1,4% în acest an, urmând a accelera uşor până la 2,5% în 2025.
"Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie.
În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid.
Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală.
Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024.
O revenire graduală a cererii externe şi a exporturilor, o nouă relaxare a condiţiilor financiare, consumul privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private vor duce la creşterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 şi cu 2,9% în 2026", subliniază Comisia Europeană.
Pensiile şi salariile de la stat au urcat deficitul la 8%
Pe de altă parte, conform noilor previziuni, deficitul guvernamental al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 şi să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025. Comparativ, în primăvară, Bruxelles-ul estima că deficitul guvernamental ar fi urmat să ajungă la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025.
"Deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor.
De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta…Deficitul este prognozat să rămână ridicat atât în 2025, cât şi în 2026.
În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o creştere suplimentară cheltuielilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, faţă de 1,4% din PIB în 2022) sunt aşteptate să menţină creşterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat", se arată în raportul publicat vineri de Executivul comunitar.
Comisia subliniază însă că această prognoză nu include impactul potenţialelor măsuri de reducere a deficitului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal şi structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie.
"Deocamdată, aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute şi implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025", subliniază Comisia Europeană.
Singura veste bună - inflaţia scade
O veste bună este că inflaţia este aşteptată să continue să scadă în România, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024.
Totuşi, presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor şi pensiilor.
În primele nouă luni ale anului, economia României a crescut cu 0,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, şi cu 0,8% pe seria ajustată sezonier.
În cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat recent, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.
La Bucureşti, în luna septembrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta.