Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, atrage atenţia asupra faptului că pentru statele cu o rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene, printre care se află şi România, accesarea fondurilor pentru redresare şi rezilienţă alocate de Comisia Europeană pentru a atenua efectele crizei sanitare poate fi o provocare, în lipsa unor ţinte clare.
El susţine că în opinia oficialilor europeni „mai mult e mai puţin” arătând că abordarea unei game variate de proiecte mici poate duce la ratarea unora dintre ele.
Ludovic Orban: PNRR reprezintă un adevărat Plan Marshall pentru dezvoltarea României
„Trebuie să folosim această oportunitate pentru a aborda slăbiciunile structurale şi să ne întărim economiile. Investiţiile şi reformele trebuie să meargă mână în mână dacă vrem să ne reconstruim mai bine economiile. Aceasta nu este, desigur, o sarcină uşoară, ştim foarte bine. (...)
Membrii Guvernului României ştiu foarte bine că suntem şi vom fi acolo să ajutăm, să clarificăm, să cooperăm cu statele membre şi avem şi cu România întâlniri săptămânale pentru a aduce toate clarificările necesare”, a afirmat comisarul Gentiloni, marţi, în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia Europeană în România, pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Ce spune despre PNRR al României
El a ţinut să facă „remarci generale” despre PNRR, spunând că proiectul pus în dezbatere publică este „un punct de plecare bun”, dar subliniind că „e nevoie să vedem mai mult progres pe multe aspecte: stabilirea de ţinte, explicarea unor estimări de costuri şi a impactului aşteptat, asigurarea unor sisteme de control”.
Miliardele din PNRR. De la investiția nr.1 la cea mai bună declarație a ministrului Ghinea
„Acestea sunt fonduri diferite de fondurile de coeziune cu care ne-am obişnuit. Ţintele trebuie stabilite şi măsurate corect. Sistemele de control eficiente sunt elementul cheie pentru a evita frauda şi pentru a ne asigura că banii sunt folosiţi corect şi că principiul „do no significant harm” înseamnă că investiţiile nu trebuie să contravină obiectivelor privind dezvoltarea verde.
La aceste aspecte ne vom uita cu atenţie, mai ales în ceea ce priveşte energia şi transporturile. În ceea ce priveşte componentele planului, din punctul nostru de vedere, aş spune că ”mai puţin este, de fapt, mai mult”, a adăugat Gentiloni.
Ce risc există
În acest context, el a explicat că, dacă resursele sunt prea împrăştiate într-o gamă largă de proiecte, poate exista riscul de a pierde masa critică pentru a aborda cu adevărat unele dintre problemele de lungă durată ale ţării.
„Un alt element care necesită atenţie sporită este absorbţia fondurilor. Pentru o ţară cu o rată de absorbţie scăzută în mod tradiţional a fondurilor europene obişnuite – şi România nu este singura – absorbţia cu succes a acestor fonduri extraordinare va fi o provocare în plus”, a adăugat comisarul european.
Acesta a catalogat planul UE drept o reformă „foarte binevenită”, precizând că este nevoie de un „efort politic” susţinut pentru accesarea fondurilor de rezilienţă.
Paolo Gentilone a menţionat că unele ţări vor finaliza cel mai probabil programele naţionale de accesare a acestor fonduri înainte de Paşte.
Citește și:
