Miliardele din PNRR: De la investiția nr.1 la cea mai bună declarație a ministrului Ghinea

Cine ar avea de câștigat? Foarte multă lume și multe domenii. Economia, Mediul, Sănătatea și chiar Educația.
Lucian Lumezeanu
manager de comunicare
Lucian Lumezeanu este manager de comunicare în cadrul unei companii multinaționale din România și este implicat în mai multe asociații care promovează eficiența energetică și siguranța la incendiu în clădiri.

Știți care este cea mai valoroasă clasă de active din lume? Aurul? Petrolul? Automobilele? Nu. E vorba despre clădiri, care valorează aproximativ 150 de trilioane de euro. 1 trilion fiind 1.000 de miliarde.

Mai mult, clădirile sunt fundamentale pentru cel mai important obiectiv al Uniunii Europene pentru următoarele decenii – trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic. 40% din energia consumată în UE și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din clădiri, adică primul loc dintre toate sectoarele. Stoparea încălzirii globale pur și simplu nu se poate face dacă nu reducem emisiile produse de clădiri.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

De altfel Green Deal / Pactul ecologic european va mobiliza minimum 1.000 de miliarde, din care o bună parte pentru clădiri. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, chiar numea eficiența energetică a clădirilor “motorul revenirii noastre economice”. Agenţia Internaţională pentru Energie arăta şi că acest domeniu e cel mai eficient pentru refacerea economică şi crearea de noi locuri de muncă.

Din păcate, prima variantă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a părut să ignore atât recomandările Comisiei cât şi potenţialul economic. Fostul guvern, în ciuda poziţiilor industriei de construcţii /eficiență energetică a clădirilor și a multor ONG-uri de mediu care arătau că e insuficient din perspectiva cerințelor, a trimis o variantă a planului prin care cerea Comisiei Europene doar ceva peste 1,2 miliarde de euro.

Asta în ciuda faptului că propriul draft de Strategie Națională de Renovare adoptată de Guvernul liberal (ce-i drept, la câteva săptămâni după, dar măcar se știa ce e în ea și că oricum vor trebui alocate sume mari) cerea alocarea a aproape 13 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor din România până în 2030.

De ce să cerem atunci doar 1,2 miliarde? Adică să dăm miliarde din bugetul de stat când le putem lua gratuit de la UE? Apropo, mai dă cineva vreun ban pe strategiile pe care ni le asumăm ca ţară? De cele mai multe ori în trecut, nu, dar acum suntem obligați de Legea 372/2005 actualizată în 2020, care transpune Directiva Europeană pentru Performanța Energetică a Clădirilor din 2018.

Mai mult, deși Guvernul Orban a adoptat una dintre cele mai bune măsuri pentru eficiență energetică din ultimii ani, crearea programului Casa Eficientă Energetic pentru proprietarii de case unifamiliale, prima variantă a Planului nu cerea niciun euro pentru acest domeniu. Oarecum discriminatoriu, având în vedere că blocurile – și deci cetățenii care locuiesc în ele – au alocate fonduri de ani de zile.

Ministrul Ghinea și cele 4 miliarde de euro

Chiar înainte de alegerile parlamentare, Cristian Ghinea de la USR-PLUS, pe atunci europarlamentar, anunța că formațiunea din care face parte are ca prioritate refacerea PNRR, iar unul dintre elementele esențiale va fi alocarea a 4 miliarde pentru eficiența energetică a clădirilor.

La scurt timp, Cristian Ghinea devenea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și a anunțat că reface Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ceva ce pare straniu că nu a fost făcut în prima variantă a Planului, Ghinea și cei de la USR-PLUS chiar par să fi citit Ghidul Comisiei Europene pentru redactarea planurilor naționale de reziliență, care spune clar că eficiența energetică a clădirilor este CEL MAI IMPORTANT ELEMENT pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Nu întâmplător, este și poziția asociațiilor din zona eficienței energetice a clădirilor, care reunesc sute de companii mai mici și mai mari, cu o contribuție importantă la PIB, și care au cerut de asemenea 4 miliarde pentru eficiența energetică a clădirilor.

Nu e singurul politician care adoptă acestă poziție. Europarlamentarul și fostul comisar european Corina Crețu a anunțat de asemenea că susține alocarea acestei sume. E de așteptat ca și Cristian Ghinea să susțină aceleași lucruri pe care le-a susținut în Opoziție.

Alte ministere vor fi de asemenea implicate, ambele conduse de UDMR. Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării și Ministerul Mediului. Dacă primul este esențial MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR, al doilea este un mai nou venit în arenă. Mediul a creat în 2020 două programe de eficiență energetică foarte bune (dacă vor fi și aplicate bine, desigur, deocamdată birocrația le pune bețe în roate), vorbim de Casa Eficientă și de programul pentru renovarea școlilor și grădinițele.

Probabil perspectivele sunt bune și acolo. Ambii miniștri sunt oameni cu mare experiență instituțională, iar UDMR a susținut mereu domeniul renovărilor energetice, ba chiar a creat primele programe naționale atunci când a fost la guvernare.

Putem noi să absorbim banii ăștia?

Întrebarea e una esențială, care merită pusă. Dar dacă o pui aici, trebuie să o pui la oricare domeniu. Da, România are probleme cu absorbția de fonduri europene în general. Ar trebui însă să fie capabilă să absoarbă banii ăștia.

  1. Câmpul e deschis. Avem multe clădiri care necesită renovare energetică. Pot pune pariu că spitalele, școlile și alte clădiri din România aruncă multe zeci de milioane de euro pentru încălzire și răcire pe care nu ar trebui să le arunce. Blocurile au nevoie și ele de reabilitate, precum și casele. Chiar și companiile pot beneficia enorm de reducerea consumului energetic în clădirile lor. Totul e ca banii să fie ușor de accesat și administrația însăși să se miște rapid.
  2. Avem programe pe care putem construi. Dincolo de programele europene pentru fonduri structurale pe care le avem la dispoziție, recent au apărut altele care pot servi drept model, mai sus-amintitele Casa Eficientă și programul pentru școli și grădinițe eficiente.
  3. Acum avem la dispoziție asistență tehnică. Din fericire, Comisia Europeană știe că multe țări au probleme cu absorbția, așa că acum putem accesa fonduri pentru asistență tehnică prin DG Reform. Asta ne-ar permite să nu ne mai încurcăm în propriile noastre fire legate de proiecte. De asemenea, există și o altă facilitate (denumită Reform, dar fără legătură) pentru creșterea capacității instituționale a ministerelor. Te ajută și la PNRR, te ajută și în alte zone. Un lucru de care am avea mare nevoie, spre exemplu Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării are o mare-mare lipsă de oameni în direcția care se ocupă de clădiri.

Toată lumea câștigă

Cine ar avea de câștigat? Foarte multă lume și multe domenii. Economia, Mediul, Sănătatea și chiar Educația. Câteva aspecte ar trebui menționate aici:

  1. Agenția Internațională pentru Energie arăta, în raportul său referitor la redresarea sustenabilă în perioada pandemiei, faptul că “cele mai multe locuri de muncă noi vor proveni din măsuri pentru renovarea clădirilor şi alte măsuri de eficienţă energetică”.
  2. Fiecare 1 euro investit în renovarea clădirilor aduce înapoi alți 4 euro din beneficii conexe (de la stimularea economiei la avantaje în domeniul sănătății și productivității).
  3. Pentru comunitățile locale (și implicit pentru primari) asemenea programe de renovare ar fi o adevărată mină de aur. Școli, spitale și alte clădiri publice renovate înseamnă economii masive de bani, investiții foarte palpabile și vizibile, reducerea poluării dar și avantaje pentru cei care chiar își petrec timpul în ele. O clădire renovată e una în care performanțele elevilor cresc și bolnavii se recuperează mai repede.
  4. Conform aceleiași Strategii de Renovare, investițiile se amortizează foarte rapid – câteva miliarde vor proveni doar din economiile pe care le vom face în zona Sănătății, datorate efectelor pozitive asupra pacienților și prin prevenirea multor îmbolnăviri.
  5. Banii ar stimula industria construcțiilor, cea care a avut cea mai mare contribuție pozitivă la PIB în plină pandemie. Una dintre cele mai bune investiții care se pot face.

Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!