Activiştii de mediu din cadrul a opt organizaţii din România solicită revizuirea integrală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe domeniile Schimbări climatice, Mediu şi Energie.
Ei avertizează că, prin susţinerea investiţiilor în combustibili fosili şi lipsa de abordare a crizei climatice şi a declinului biodiversităţii, „Guvernul a rămas blocat în trecut”.
"Elaborarea Planului s-a realizat prin încălcarea deplină a principiilor privind transparenţa şi participarea publicului la luarea deciziilor, în spatele uşilor închise, fără consultarea societăţii civile şi a altor părţi interesate.
Sesiunea actuală de consultare publică oferă un cadru neadecvat şi limitat de colectare a propunerilor de modificare, nu are un calendar de desfăşurare clar şi împiedică participarea efectivă a publicului.
PNRR arată, în forma sa actuală, inconsecvenţa politicienilor români faţă de angajamentele asumate prin Acordul Climatic de la Paris şi faţă de obiectivele Pactului Ecologic European.
Dacă oamenii politici ar fi înţeles actuala criză care ne ameninţă întreaga existenţă, ar fi pus în plan problemele climatice şi ale biodiversităţii ca subiect central.
Acum, nici capitolul superficial despre mediu şi schimbări climatice nu are măsuri substanţiale, ba chiar prevede bani pentru investiţii în industria combustibililor fosili, în răspăr cu obiectivul neutralităţii climatice", sunt de părere reprezentanţii Greenpeace, 2Celsius, Bankwatch, WWF, Declic, Asociaţia Kogayon, Fundaţia Conservation Carpathia şi Eco Civica.
”Europa ne dă bani de chirie, iar noi îi cheltuim pe orice altceva”
În viziunea acestora, Planul ratează şansa tranziţiei energetice prin investiţii în producerea şi stocarea energiei din surse regenerabile, "deşi potenţialul României în acest domeniu este uriaş".
"Cu acest Plan suntem în povestea câştigătorului la loto care a reuşit să cheltuie toţi banii şi să rămână sărac şi pe drumuri. Componenta de rezilienţă a planului se referă la capacitatea României de a face faţă crizelor prezente şi viitoare.
La cum arată acum propunerea Guvernului, nu numai că nu rezolvăm problema crizei climatice şi a declinului biodiversităţii, dar o şi acutizăm, prin investiţii în tehnologii şi infrastructură cu impact negativ. Adică Europa ne dă bani de chirie, iar noi îi cheltuim pe orice altceva", declară Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România.
Se ratează şansa unor investiţii strategice
Potrivit organizaţiilor, prin PNRR se ratează şansa unor investiţii strategice pe domeniul de Mediu, iar decalajul faţă de restul Europei se va mări.
"Planul ratează, de asemenea, şansa de a investi strategic în mediu, în condiţiile în care România este ţara cu cea mai mare biodiversitate din Uniunea Europeană, iar un mediu sănătos atenuează impacturile schimbărilor climatice de care România este tot mai afectată.
Din aceste motive, cerem revizuirea completă a acestor domenii în baza unor consultări extinse cu societatea civilă şi specialişti.
Doar aşa, planul României va fi unul ambiţios, fundamentat şi capabil să susţină evoluţia societăţii noastre. În caz contrar, România nu va primi banii alocaţi şi vom rămâne nepregătiţi să facem faţă fenomenelor meteo extreme (secetă, incendii, inundaţii), deşertificării, poluării, despăduririlor şi distrugerii biodiversităţii şi a ecosistemelor care ne susţin. Vom rămâne blocaţi în trecut, iar decalajul faţă de restul Europei va creşte", se menţionează într-un comunicat transmis vineri.
Urmează propuneri elaborate
Reprezentanţii celor opt organizaţii semnatare subliniază că, în perioada următoare, vor face o analiză şi vor elabora propuneri detaliate, în baza măsurilor prezentate încă din luna mai pe platforma www.mainesedecideazi.ro, pe care le vor trimite Ministerului Fondurilor Europene şi Guvernului.
Punctul de vedere comun referitor la PNRR a fost elaborat de: 2Celsius, Greenpeace, Bankwatch, WWF, Declic, Asociaţia Kogayon, Fundaţia Conservation Carpathia şi Eco Civica.
Joi a fost prezentat PNRR
Joi seara, a fost organizat la Bucureşti un eveniment de prezentare a Planului Naţional de Dezvoltare şi Rezilienţă (PNRR), document ce a intrat în dezbatere publică.
Conform ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloş, Planul în valoare de 30,4 miliarde de euro are patru obiective majore, respectiv:
- modernizarea şi dezvoltarea României,
- modernizarea şi dezvoltarea oraşelor,
- modernizarea şi dezvoltarea marilor servicii publice,
- cel de investiţii în mediul de afaceri.
În ceea ce priveşte pilonii PNRR, aceştia sunt în număr de trei, respectiv unul legat de zona de transport şi schimbări climatice, al doilea de zona de servicii publice, dezvoltare urbană şi valorificare a patrimoniului, cu un buget propus de 6,5 miliarde de euro, şi un al treilea, "cel mai important pentru dezvoltarea economică a României", denumit competitivitate economică, digitalizare şi rezilienţă, cu un buget estimat de 5,08 miliarde de euro.
