Camera de Comerț spune că patronul de la Mega Mall și Promenada nu poate cumpăra terenul de la Romexpo

Camera de Comerț spune că patronul de la Mega Mall și Promenada nu poate cumpăra terenul de la Romexpo
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate a terenului din cadrul Complexului Expoziţional Romexpo către Camera de Comerţ şi Industrie a României şi realizarea proiectului de dezvoltare reprezintă o oportunitate certă pentru statul român, afirmă CCIR.

Camera de Comerț subliniază că statul ar urma să încaseze peste 200 de milioane de euro în cei 5 ani ai perioadei de construcţie şi peste 345 milioane de euro anual în perioada de operare.

"Transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate a terenului către CCIR şi, implicit, realizarea proiectului, reprezintă, în acelaşi timp, şi o certă oportunitate pentru veniturile Statului Român, fie că vorbim de bugetele locale, fie de bugetul de stat, acestea urmând ca în cei 5 ani care sunt prevăzuţi pentru etapa construcţiei să încaseze peste 200 de milioane de euro, respectiv anual, în perioada de operare, contribuţiile urmând să depăşească 345 milioane de euro", se arată într-un comunicat al CCIR.

ADVERTISING

Potrivit sursei citate, în spaţiul public au apărut informaţii care clasifică terenul aparţinând Centrului Expoziţional Romexpo ca fiind unul viran şi precizează că principalul contraargument al acestor afirmaţii este reprezentat de misiunile şi întâlnirile de afaceri la cel mai înalt nivel, târgurile, expoziţiile, concertele şi alte activităţi desfăşurate la nivel şi standarde internaţionale în cadrul Centrului Expoziţional Romexpo.

"Totodată, trebuie menţionat faptul că toate clădirile, pavilioanele construcţiile anexe şi platformele aferente Complexului Expoziţional Romexpo se află în patrimoniul privat al Romexpo S.A, societate al cărei acţionar majoritar este CCIR, cu o participaţie de 91,26 %", precizează sursa citată.

ADVERTISING

”Terenul nu poate fi scos la licitație”

Cât priveşte poziţia fondului de investiţii Nepi Rockcastle care s-a oferit joi să cumpere terenul de la Romexpo, reprezentanţii CCIR subliniază că această declaraţie produce confuzie privind situaţia juridică a terenului care ar fi trebuit să fie liber de sarcini pentru a putea fi scos la licitaţie, ceea ce nu este cazul.

Comunicatul CCIR arată că terenul se află în administrarea CCIR încă din anul 1972. Potrivit legii de la acea vreme, CCIR era sigura instituţie din România care asigura, încă din 1961, activitatea de târguri şi expoziţii. Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (I.T.E.), actuala Romexpo, a fost înfiinţată tot în anul 1972, iar CCIR a fost autorizată să-i transfere, concomitent cu înfiinţarea noii societăţi, fondurile fixe şi mijloacele circulante necesare funcţionării acesteia.

ADVERTISING

Începând cu anul 2004, terenul, aflat în proprietatea privată a statului, a ieşit din administrarea CCIR, aceasta rămânând numai cu dreptul de folosinţă gratuită, pentru o perioadă de 49 de ani.

În context, reprezentanţii CCIR afirmă că declaraţia fondului de investiţii Nepi Rockcastle care vrea să ofere un preţ statului român pentru terenul de la Romexpo produce confuzie în rândul opiniei publice şi aduce prejudicii atât Camerei de Comerţ cât şi proiectului de dezvoltare.

Camera de Comerţ a primit gratuit terenul de la Romexpo

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect care prevede transmiterea cu titlu gratuit Camerei de Comerţ şi Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a acestei instituţii, incluzând terenul de la Complexul expoziţional Romexpo.

S-au înregistrat 178 voturi ''pentru'', 45 ''împotrivă'' şi 13 abţineri.

Proiectul de lege, iniţiat de parlamentari de la PMP şi PSD, modifică în acest sens Legea camerelor de comerţ din România.

Camera de Comerţ şi Industrie a României beneficiază, pentru o perioadă de 49 de ani, până în 2053, de un drept de folosinţă gratuită a terenurilor corespunzătoare Complexului expoziţional Romexpo, potrivit expunerii de motive a proiectului.

Reprezentanţii USR şi UDMR au anunţat că intenţionează să atace la Curtea Constituţională acest proiect, dacă vor strânge numărul necesar de semnături.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇