Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, susţine că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale.
El a adăugat că aşa numita „taxă pe boală” nu este de fapt o taxă, impusă concediilor medicale, ci doar contribuţia la asigurările sociale de sănătate, care e plătită pe perioada concediului medical, la fel ca şi contribuţia la pensii.
În plus, oficialul e deranjat de faptul că cine stă acasă în medical primeşte bani mai mulţi ca atunci când merge la serviciu.
În schimb, ministrul Sănătăţii pasează toată responsabilitatea pentru această chestiune la Finanţe şi CNAS.
„Proiectul de ordonanţă de urgenţă este în forma lui finală la Camera Deputaţilor şi aşteptăm să vedem ce tipuri de modificări mai intervin asupra textului propus. Să nu uităm situaţia în care suntem cu concediile medicale. În cursul anului 2023 am avut 3.263.000 de concedii medicale, am avut 24 de milioane de zile de concedii medicale acordate şi am cheltuit din bugetul de stat 6,9 miliarde de lei.
Suntem în situaţia paradoxală în care cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu. Repet, nu discutăm de bolnavii oncologici, nu discutăm de indemnizaţia maternală şi nu discutăm de copiii care au nevoie de îngrijiri. E de domeniul firescului ca să avem astfel de facilităţi, dar această situaţie în care suntem acum nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale de sănătate”, a explicat Marcel Boloş, citat de News.ro.
Rafila pasează răspunderea
Tot azi a vorbit pe subiect şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
„Cred că trebuie o abordare echilibrată. Aici eu aş menţiona un lucru care cred că este foarte important: în atribuţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate există foarte clar stipulat că au datoria să controleze modul în care se eliberează aceste concedii şi nu se referă la controlul pacienţilor, ci la marii prescriptori de concedii medicale şi probabil că o organizare mai bună şi o intensificare a controalelor va duce la echilibrarea situaţiei în ceea ce priveşte numărul de concedii medicale.
Politica fiscală a României nu o face Ministerul Sănătăţii”, a subliniat Rafila, citat de News.ro.
Întrebat dacă ar fi de acord cu eliminarea integrală a acestui impozit sau numai pentru femei gravide şi bolnavi cronici, Rafila a spus: „Trebuie judecat cu precauţie, pentru că, sigur, sunt boli cronice care sunt cu un impact foarte mare, inclusiv bolile de oncologice, femeile gravide nu mai discutăm că este o astfel de situaţie, avem şi urgenţele medico-chirurgicale, dacă are cineva un accident, de exemplu”.
„Dar trebuie o evaluare care trebuie făcută cu plătitorul, plătitorul este Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Bugetul casei este grevat de o datorie care a crescut, pentru că, de la mai puţin de 1 miliard lei, am ajuns să plătim 6 miliarde lei concedii medicale. Nu pot să spun că e mult sau mai sau este puţin, dar trebuie făcut o analiză care să poată să ducă la decizia corectă. Nu se pot face declaraţii, exclusiv declaraţii. Trebuie să avem un plan pe care să putem să vi-l comunicăm după ce cele trei instituţii, respectiv Ministerul de Finanţe, Ministerul Sănătăţii şi, bineînţeles, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, îl au”, a adăugat Rafila.
Povestea taxei pe boală
Impozitarea cu 10% a concediilor medicale (prin aplicarea CASS) a fost luată printr-o ordonanţă şi e în vigoare de la 1 ianuarie. Măsura a fost eliminată în Senat şi este în procedură parlamentară la Camera Deputaţilor.
Ministrul de Finanţe nu a avut o estimare privind câţi bani au fost colectaţi, până acum, la stat din acestă contribuţie.
„Sumele noastre estimate anual sunt 600 de milioane de lei, pe care le încasăm. Repet, nu este o taxă asupra concediilor medicale, cum se tot vehiculează, este contribuţia la asigurările sociale de sănătate, care se plăteşte pe perioada concediului medical, ca şi contribuţia la pensii, care se plăteşte pe tot timpul perioadei în care eşti activ în muncă.
Deci lucrurile acestea ţin de raţiuni care au în vedere o abordare raţională a banilor pe care îi avem în bugetul asigurărilor sociale de sănătate”, a spus ministrul Finanţelor.
O analiză Curs de Guvernare, arată că:
- România are cea mai mică indemnizație de concediu medical din UE
- Cea mai mică alocare din PIB la concediile medicale din UE
- Cei mai puțini absenți de la lucru din cauza bolii, din UE