Ţările din Europa de Est se aliază pentru a dezvolta proiecte şi a împărţi resursele, în vederea contracarării dominaţiei Rusiei pe piaţa gazelor şi a reduce dependenţa UE livrările ruseşti, informează AP.
Un gazoduct între graniţele Greciei şi Bulgariei ar urma să fie finalizat până în iunie, obiectivul fiind de a asigura celor două ţări şi vecinelor lor acces la noile conectări la reţea. Noul gazoduct vine în contextul în care Gazprom a anunţat miercuri că a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului, conform sursei citate.
Pregătirile din Europa de Est vin în contextul în care preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept „neprietenoase", după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.
Gazoductul de 240 milioane de euro va lega oraşul Komotini din Grecia de oraşul Stara Zagora din centrul Bulgariei. Proiectul este finanţat de ţările implicate şi de UE.
Între timp, liderii Bulgariei şi României au anunţat planuri de a colabora pentru a reducerea presiunea Rusiei asupra pieţei gazelor, amintește sursa citată.
Premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că ţara ar putea primi gaze din România, pe care ar urma să le trimită în Turcia, urmând să ajungă înapoi pe cealaltă direcţie, prin interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria. Premierul bulgar s-a declarat convins că interconectorul dintre Bulgaria şi Grecia va fi finalizat în iunie.
"Ceea ce am conştientizat este faptul că avem o infrastructură pe care până în prezent nu am folosit-o pe deplin, nu am optimizat-o pe deplin. Este vorba de conducta care aducea gaz prin România, Bulgaria către Turcia. Acum poate să lucreze în sens invers şi posibilitatea de a cumpăra împreună gaz lichefiat este o mare oportunitate, pentru că şi nivelurile de preţuri vor fi diferite dacă cumpărăm împreună. Concomitent cu aceasta, partenerii noştri din Azerbaidjan sunt de asemenea o sursă posibilă pentru gaz suplimentar", a subliniat Kiril Petkov.
De asemenea, Polonia şi Cehia ar urma să reia negocierile privind construirea gazoductului Stork II.
Premierul ceh Petr Fiala a declarat că ţara sa este interesată şi de achiziţii în terminalele extinse sau nou construite ale Poloniei de gaze naturale lichefiate. Aproximativ 90% din gazele naturale importate de Cehia sunt din Rusia.
Discuţiile anterioare privind gazoductul Stork II fuseseră abandonate dar ambele ţări au anunţat că acum sunt deschise la cooperarea în domeniul energiei.
Șeful Transgaz: România se va descurca în perioada următoare
Amintim că miercuri Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a spus că ţara noastră îşi poate asigura necesarul de consum din producţia internă în această perioadă.
„România îşi poate asigura tot consumul de gaze din producţia internă în această perioadă. Consumul nu este mai mare de 20-21 de milioane de metri cubi pe zi, iar producţia poate ajunge la 23 de milioane de metri cubi.Important este să aducem gaze din import din alte surse pentru a umple depozitele, astfel încât la toamnă, la începutul sezonului rece, să avem în depozite 3,2 miliarde de metri cubi", a explicat Sterian.
Potrivit acestuia, în depozitele de gaze din România sunt în acest moment 640 de milioane de metri cubi, cu 230 de milioane de metri cubi mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
"Salvarea noastră este conducta BRUA, care este funcţională şi ne ajută să avem securitate în aprovizionare şi să asigurăm tranzitul de gaze în regiune, inclusiv în reverse-flow (în ambele sensuri - n.red.), obţinând şi venituri din taxele de tranzit", a completat şeful Transgaz, reiterând planurile anunțate de bulgari.