Prețurile la gaz au crescut cu 20% pe piața europeană după decizia Rusiei de a-și transforma vastele resurse într-o armă împotriva aliaților Ucrainei. Însă situația s-a calmat ulterior, unele companii europene preluând furnizarea necesarului și reducând astfel riscul unei crize majore.
După ce a calificat mișcarea Moscovei drept „șantaj”, Uniunea Europeană va răspunde concret, convocând miercuri o reuniune pe această temă. Germania, cel mai mare importator de gaze din Rusia, nu a reacționat încă, relatează Bloomberg.
Săptămâna trecută, blocul comunitar lăsase ușa deschisă unui posibil compromis, însă decizia de a sista alimentarea Poloniei și a Bulgariei face tot mai improbabilă găsirea unei soluții politice acceptabile.
Cine cumpără gaze cu ruble?
Capacitatea Uniunii Europene de a rămâne unită ar putea fi pusă acum la încercare: pe măsură ce termenele de plată încep să fie depășite, guvernele și companiile din întreaga Europă trebuie să decidă dacă vor impune noi reguli sau se vor pregăti pentru raționalizarea gazelor.
Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a luat prin surprindere guvernele europene și piețele cerând ca importurile de gaze din țara sa să fie achitate în ruble printr-un sistem complicat în care sunt implicate două bănci pentru a gestiona tranzacțiile.
UE a respins propunerea în principiu, susținând că aceasta ar viola sancțiunile și ar întări Rusia. Săptămâna trecută s-a văzut, însă, că sunt posibile unele excepții. Uniper SE, cel mai mare cumpărător de gaze din Rusia, a anunțat că poate achiziționa gaze din Rusia fără să încalce sancțiunile. Potrivit unei surse din cadrul companiei Gazprom PJSC, patru cumpărători europeni de gaz au plătit deja în ruble pentru volume suplimentare, iar zece companii au deschis conturi la Gazprombank care le permit să plătească în ruble.
Sursa citată de Bloomberg a mai spus că următoarea tranșă de plăți va avea loc la mijlocul lunii mai.
Toți ochii sunt acum pe Germania și pe Italia, ambele dependente de energia rusească, în condițiile în care Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat a Rusiei, a cerut miercuri ca alte patru state să nu mai primească gaze din țara sa. "Ar trebui să facem la fel și cu alte țări care sunt neprietenoase cu noi", a scris el, într-o postare pe Telegram.
Calculele lui Putin
Pariul liderului de la Kremlin este că Uniunea Europeană nu își poate permite să renunțe la gazele rusești. La reuniunea de miercuri vor fi discutate și opțiunile privind interzicerea importurilor de petrol din această țară.
Când a cerut prima oară plata în ruble, Putin a spus că acest lucru va ajuta Rusia să-și protejeze veniturile de sancțiunile impuse de UE. Mișcarea lui a părut să asigure și protecție Gazprombank, una dintre puținele mai mari bănci de stat care nu au fost atinse de sancțiuni.
Putin a subliniat în mai multe rânduri costurile economice și politice ale unor prețuri europene mai mari la energie, sugerând că nu crede că guvernele vestice vor reuși să administreze presiunea tăierii importurilor de gaze la fel de mult cât își permite Kremlinul să reziste fără exporturi.
Tăierea alimentării cu gaze a Poloniei și Bulgariei a determinat creșterea prețurilor pe piața europeană a gazelor cu 24%, la 127,50 de euro, cel mai mare nivel înregistrat de la 1 aprilie, înainte de a reveni la nivelul de 5% mai mare.
Jocul strategic al rușilor cu robinetul de gaze
Gazprom a avertizat Polonia și Bulgaria, ambele fiind țări de tranzit pentru gazele rusești, că dacă vor interveni în rețea și vor lua gazele pentru alte destinații, compania va restricționa furnizarea.
Aceasta este prima sistare a furnizării gazelor naturale pe continent de la disputele privind prețurile gazelor în Ucraina, în 2006 și în 2009, care au dus la perturbări ale alimentării unor stare europene. O a doua întrerupere s-a produs în iarna lui 2009 și a durat aproape două săptămâni, afectând întreg tranzitul de gaze către UE prin Ucraina. Slovacia și unele țări din Balcani au fost nevoite atunci să raționalizeze consumul de gaze și să închidă unele unități de producție.
Polonia a anunțat că deține suficiente stocuri de gaze, iar consumatorii nu vor resimți efectul opririi alimentării din Rusia.
La rândul său, Bulgaria are rezerve pentru "cel puțin o lună", a declarat ministrul Energiei, Alexander Nikolov. "E clar că acum gazul natural este folosit mai mult ca o armă politică și economică și nu în contextul relațiilor comerciale", a spus el.