Teoriile acceptate privitoare la apariția agriculturii în Europa vorbeau despre o înlocuire graduală a vechilor populații de vânători-culegători, poate chiar o adaptare a acestora la noile tehnici de cultivare a primelor plante. Un nou studiu răstoarnă însă ceea ce se știa.
Se pare că procesul a fost unul deosebit de violent, arată un studiu publicat în Nature de către o echipă internațională de geneticieni.
Studiul, la care au participat și oameni de știință de la Universitatea Lund, din Suedia, arată că în ultimii 7.500 de ani au existat două valuri de migrație care au dus la eradicarea populațiilor native în decurs de doar câteva generații. Cel puțin așa au stat lucrurile în Danemarca, acolo unde a fost realizat studiul, folosindu-se ADN străvechi găsit în zonă.
Primul val coincide cu primele urme arheologice ale activităților agricole, dar și cu dispariția aproape totală a populației existente. Practic, urmele genetice ale vânătorilor-culegători au dispărut brusc, fapt ce contrazice ideea unei tranziții pașnice, scrie Phys.org.
Un al doilea val de migrație s-a petrecut acum circa 4.850 de ani. Atunci, o populație provenind din ceea ce se numește acum sudul Rusiei, dar și estul Europei a dus la o înlocuire rapidă a nativilor. Și violentă, după cum arată semnele lăsate pe rămășițele omenești din acea perioadă.
E posibil însă ca și agenții patogeni aduși de nou-veniți să fi contribuit la exterminarea populației locale. Și asta nu doar în Danemarca, ci în Scandinavia, în general. Cert este că urme ale populației băștinașe nu se mai regăsesc în ADN-ul populației actuale din zonă.
ADN-ul acestor populații de stepă, care creșteau animale și foloseau cai, este acum dominant în Danemarca, spune Birgitte Nielsen, de la Universitatea Lund.