Pandemia de ciumă bubonică, cea care a ucis jumătate din populația Europei în secolul XIV, încă afectează sănătatea oamenilor și în zilele noastre.
Moartea Neagră a fost unul dintre cele mai sumbre evenimente din istoria omenirii. Estimările arată că până la 200 de milioane de oameni au murit din cauza acestei boli. Un eveniment de o asemenea magnitudine a avut cu siguranță un impact în evoluția speciei.
Iar un grup de cercetători a vrut să afle care a fost acesta. Astfel, au fost făcute analize pe ADN-ul extras din 206 schelete vechi de sute de ani, dezgropate din Londra sau Danemarca. Unele datau de dinainte de pandemie, altele de după.
Concluziile publicate în jurnalul științific Nature sunt că în acea perioadă au apărut mutații care să-i ajute pe oameni să supraviețuiască „morții negre”. Însă aceleași mutații de acum 700 de ani sunt legate de dezvoltarea de boli autoimune în zilele noastre, arată BBC.
Este vorba de o mutație într-o genă denumită ERAP2. Această genă e responsabilă cu producerea proteinei care taie microbii care ajung în organism și prezintă bucăți din aceștia sistemului imunitar, astfel încât să îi recunoască și să îi neutralizeze eficient. Cei cu această mutație aveau cu 40% mai multe șanse să supraviețuiască ciumei negre.
Fiecare primim o copie a acestei gene de la fiecare părinte. Deci supraviețuitorii e mult mai probabil să aibă mutația și au transmis-o apoi copiilor, devenind, astfel, mult mai răspândită.
„Acesta este un efect imens, este total surprinzător să găsești așa ceva în genomul uman”, a declarat profesorul Luis Barreiro, de la Universitatea din Chicago.
„Vedem o creștere cu 10% în două-trei generații. E cel mai puternic criteriu de selecție naturală observat în evoluția omului până în prezent”, a spus și profesorul Hendrik Poinar, de la Universitatea McMaster, expert în genetică evoluționistă.
Mai mult, teoria a fost testată în experimente de laborator. Mostre de sânge ale unor subiecți care aveau mutația au fost infectate cu bacteria yersinia pestis și au reacționat mult mai bine decât cele de la subiecți care nu o aveau.
Problema este că ce i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască acum 700 de ani ne afectează nouă sănătatea astăzi. Aceeași mutație este legată de boli autoimune, cum ar fi boala Crohn, o boală inflamatorie intestinală.
Cercetătorii nu cred, însă, că pandemia de Covid va avea un impact similar. Și asta pentru că mortalitatea cauzată de Covid-19 este mare în rândul persoanelor în vârstă, care deja au depășit perioada de fertilitate.