Oamenii de știință au utilizat o tehnologie revoluționară de editare a genelor pe niște hamsteri, în dorința de a-i face mai puțin agresivi. Numai că rezultatul a fost opus celui sperat, obținându-se niște ”monștri agresivi”.
Concluzia cercetătorilor de la Universitatea de Stat din Georgia, după experimentul în care s-a folosit tehnologia CRISPR, este că „biologia din spatele comportamentului social poate fi mai complexă decât se credea anterior”.
În urma folosirii acestei tehnici revoluționare de editare a genelor, oamenii de știință au descoperit că eliminarea unui receptor al vasopresinei – un hormon asociat cu agresivitatea, comunicarea și legătura socială atât la oameni, cât și la hamsteri – pare, în schimb, să supraîncarce cele mai rele instincte ale simpaticelor rozătoare, scrie IFL Science.
A fost un scenariu la care oamenii de știință nu se așteptau. ”Am anticipat că, dacă eliminăm activitatea vasopresinei, vom reduce atât agresivitatea, cât și comunicarea socială”, a declarat cercetătorul în neuroștiințe de la GSU, H. Elliott Alber. „Dar, în mod surprinzător, s-a întâmplat opusul”, a mai spus acesta.
Oamenii de știință au ales în mod special pentru experiment hamsterii sirieni, care sunt cunoscuți pentru agresivitatea lor, deoarece aceștia ”oferă un model puternic pentru studiile privind comportamentul social, organizarea lor socială fiind mult mai asemănătoare cu cea a oamenilor decât cea observată la șoareci”.
Cercetătorii au fost surprinși să constate că încercările lor de a reduce agresivitatea hamsterilor modificați genetic i-au făcut deopotrivă atât mai agresivi, cât și mai sociabili.
Aceste constatări „contraintuitive”, după cum s-au exprimat oamenii de știință, au sugerat o concluzie surprinzătoare, respectiv că receptorii neuronali și comportamentele cu care sunt asociați ar putea să nu poată fi activați și dezactivați individual.