Războiul din Ucraina a intrat în al doilea său an, iar UE s-a trezit la poartă cu un alt conflict periculos: războiul dintre Israel și Hamas, care a împins instabilitatea din Orientul Mijlociu spre continentul european și a accentuat divizarea dintre statele Uniunii.
Europa se îndreaptă spre un an cu teste politice importante, dar și cu provocări majore: efectele persistente ale crizei costului vieții, impactul migrației și încălzirea globală.
Politico prezintă într-o serie de grafice principalele teme care au definit anul 2023 în Europa. Iată care sunt cele mai importante dintre acestea:
Un război continuă, altul a început
În februarie, invazia Rusiei în Ucraina a intrat în al doilea an, iar la mijlocul lunii octombrie un alt război a fost provocat de atacul Hamas asupra Israelului. Liderii mondiali s-au împărțit în două tabere, dezbătând intens asupra încetării focului și a pauzelor umanitare, în timp ce luptele politice interne au afectat ajutorul oferit Ucrainei. În acest timp, bilanțul negru al celor două conflicte continuă să se mărească.
Sprijinul acordat Ucrainei de Statele Unite îl eclipsează pe cel al altor țări. Criticată la începutul conflictului pentru reacția întârziată, Germania este următorul donator important, însă chiar și așa ajutorul militar însumat oferit Kievului de toate statele UE este mai mic cu 2 miliarde de euro decât cel al SUA.
Statele Unite și Germania domină și topul ajutorului în armament greu oferit Ucrainei. Țările mici resimt, însă, mai mult efortul de sprijinire a Kievului - Cehia, de exemplu, a promis deja să trimită aproape 60% din stocurile sale de armament greu în Ucraina.
Ajutorul militar cu arsenal greu oferit Ucrainei, în funcție de valoarea în euro și de procentul din stocurile proprii, livrate și urmând a fi livrate:
*armamentul greu include vehicule blindate, tancuri și obuziere de 155 mm și 152 mm, precum și lansatoare multiple de rachete (MLRS). Nu include muniția de orice tip, arme mici, echipamente militare și fondurile SUA pentru viitoare achiziții militare.
** stocurile medii includ procentele tancurilor, obuzierelor (155 mm și 152 mm) și MLRS. Datele furnizate de IISS Military Balance (2022) se referă doar la arme gata de folosire, indiferent de anul de producție, calitate sau cost.
În Orientul Mijlociu, militanții palestinieni din gruparea Hamas au lansat un atac violent asupra Israelului pe 7 octombrie, ucigând cel puțin 1.200 de oameni și luând sute de ostatici. De atunci, Israelul bombardează Fâșia Gaza, ucigând aproximativ 21.110 palestinieni, potrivit datelor autorităților palestiniene.
Bilanțul sângeros al conflictului l-a eclipsat deja pe cel al întregului conflict din regiune. Puse alături într-un grafic, datele conflictului istoric nici nu se mai văd în comparație cu cele din prezent, notează autorii analizei.
Doar informațiile cu gri în grafic au fost verificate și fac parte din baza de date ONU.
*datele referitoare la victimele din Israel se bazează pe relatările presei israeliene care a citat surse oficiale și includ și cetățenii străini. Datele prezentate în grafic includ această estimare, plus decesele israeliene raportate ulterior în Gaza.
**Decesele palestiniene din grafic includ cele mai recente date furnizate de ministerul sănătății din Gaza și de biroul de presă al autorităților palestiniene, pe lângă cele aproximativ 1.000 de decese în Israel, inclusiv persoanele implicate în atacul din 7 octombrie. Bilanțul a fost actualizat pe 27 decembrie.
Rusia a fost lovită unde o doare mai tare
Statele occidentale au încercat să submineze efortul de război al Rusiei lovindu-i economia. Țările UE au adoptat 12 pachete de sancțiuni împotriva unor cetățeni și a exporturilor rusești de bunuri, inclusiv de cărbune. Statele din G7 și UE au impus și un plafon de 60 de dolari pe baril pentru exporturile de petrol rusesc.
Aceste măsuri au afectat veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili. Totuși, câștigurile Moscovei au crescut din nou în a doua jumătate a anului din cauza capacității Rusiei de a găsi noi piețe, a dificultăților de aplicare sancțiunilor și eludării acestora.
Țările UE și-au redus semnificativ dependența de combustibilii fosili ai Rusiei, dar încă se numără printre marii cumpărători ai unor exporturi de energie ale Moscovei, în special de gaze.
Destinația exporturilor de combustibil ale Rusiei (decembrie 2022 - sfârșitul lunii octombrie 2023), în euro:
Ce combustibili a exportat Rusia în UE și state non-UE (decembrie 2022 - sfârșitul lunii octombrie 2023), în euro, și procentul exporturilor totale:
În timp ce economia Rusiei a absorbit până acum impactul sancțiunilor UE și G7, țara condusă de Vladimir Putin a suferit puternice lovituri geopolitice. Impulsionată de invadarea Ucrainei, Finlanda a intrat în NATO în aprilie, iar Suedia se pregătește să o urmeze.
Iar UE caută să se extindă spre est, deschizând negocierile cu țările candidate Ucraina și Moldova. Iată cum arată acum UE, cu tot cu statele candidate:
Criza economică (aproape) s-a terminat
Economia europeană a supraviețuit după iarna recesiunii din 2021, marcată de incertitudine și explozia prețurilor, în special la energie. Comisia Europeană și-a revizuit în scădere prognoza pe 2023, însă estimează că economia blocului va crește (chiar dacă ușor) anul acesta și va urca în 2024.
Inflația a scăzut, de asemenea, semnificativ, chiar dacă incertitudinea economică și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu continuă să arunce o umbră de instabilitate asupra fluxurilor energetice globale.
Indicele lunar al prețurilor de consum pentru energie și toate bunurile din UE și țările UE, în variație procentuală față de anul precedent:
Criza migrației a revenit
Migrația a fost din nou o problemă. După ani de blocaj politic, Uniunea Europeană a ajuns în decembrie la un acord istoric asupra migrației, în timp ce strategia controversată a Marii Britanii, deportarea în Rwanda, a stârnit dezbateri intense.
Deși trecerile ilegale ale frontierei înregistrate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) nu s-au apropiat de nivelurile din 2015, au crescut față de anii de pandemie.
*datele se referă la numărul trecerilor ilegale de frontieră depistate, nu la numărul de persoane, iar o persoană poate trece o graniță externă de mai multe ori.
**date actualizate în octombrie
Din 2022, trecerile ilegale de frontieră au crescut pe unele rute din sudul continentului, în timp ce alte rute populare au înregistrat o scădere.
*date din ianuarie - noiembrie 2023; scăderile sau creșterile sunt calculate în comparație cu aceeași perioadă din 2022.
Încă un motiv ca să renunțăm la petrol: lumea arde
Oficialii din aproape 200 de țări reuniți la summitul pentru climă COP28 de la Dubai au adoptat un acord pentru renunțarea la combustibilii fosili, un angajament istoric și dureros. Termenul limită urmează a fi stabilit.
Cercetătorii au declarat 2023 cel mai călduros an din istorie și subliniază că este puțin probabil ca omenirea să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile din perioada pre-industrială. Ținta de 1,5 grade agreată la conferința COP21 de la Paris este mai mult decât o simplă bornă: dincolo de acest prag, evenimentele climatice extreme vor deveni mai frecvente și mai distructive, ecosistemele vor fi afectate iremediabil, iar inversarea procesului de încălzire globală va deveni mult mai dificilă.
Temperaturile globale lunare la nivel mondial, calculate ca diferența dintre temperaturile medii lunare și media pe termen lung (anii 1901-2000):
Pe fondul unor temperaturi record, eforturile țărilor de a reduce emisiile par insuficiente, arată cel mai recent raport al ONU despre emisiile poluante. Studiul a constatat că țările ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 42% pentru a limita încălzirea globală la 1,5 C până la sfârșitul secolului.
T.D.