Un sondaj IRES realizat în decembrie scoate în evidenţă câteva tendinţe sociale şi probleme din România.
Iată câteva dintre concluziile sale:
- 60% dintre români se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de felul în care trăiesc
- 5% spun au tot ce le trebuie şi îşi permit să îşi cumpere tot ceea ce îşi doresc.
- 1 din 10 români afirmă că se descurcă foarte greu
- Peste un sfert recunosc că au doar strictul necesar.
- 29% spun că se descurcă, chiar dacă asta nu înseamnă că îşi permit să cumpere tot ceea ce le trebuie.
- 6% afirmă că au suferit de foame (constant faţă de 2022)
Cercetarea evidenţiază că faţă de studiul realizat în 2022 gradul de satisfacţie autoperceput cu privire la traiul de zi cu zi s-a îmbunătăţit, astfel că, dacă în decembrie anul trecut, 41% dintre români spuneau că sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de felul în care trăiesc, în prezent 60% dintre participanţii la sondaj susţin acest lucru.
Tinerii şi respondenţii care locuiesc în oraşe sunt mai mulţumiţi decât media, în timp ce persoanele cu educaţie scăzută şi cele care locuiesc în Moldova se declară mai nemulţumite cu privire la nivelul lor de trai actual.
Cum a evoluat situaţia cheltuielilor în gospodărie:
- 65% au redus cheltuielile cu produse de strictă necesitate în gospodărie, altele decât cele alimentare,
- 63% au renunţat să cumpere anumite mărci de produse alimentare pe care obişnuiau să le folosească din cauză că s-au scumpit,
- 56% au renunţat să cumpere diferite produse alimentare din cauza lipsei banilor.
- Peste un sfert au fost nevoiţi să amâne plata unei facturi la utilităţi (apă, gaz, curent etc.).
Bani, credite şi economisire
- 37% au reuşit să economisească bani în 2023 (faţă de 46% în 2022),
- 3 din 10 români au împrumutat bani de la alţi membri ai familiei,
- 1 din 5 a împrumutat bani de la prieteni sau cunoscuţi,
- 16% au împrumutat bani de la bancă.
- Peste un sfert au, în prezent, o datorie neplătită (inclusiv credite),
- 19% susţin că există diferite persoane care le datorează bani.
Vacanţe şi shopping
- 79% au părăsit localitatea de domiciliu, cel puţin o dată, în acest an.
- Peste 40% au fost plecaţi în concediu,
- o treime au fost plecaţi în străinătate,
- 1 român din 5 a călătorit cu avionul în 2023,
- 64% au mers cu autobuzul, troleibuzul sau metroul.
- 47% şi-au cumpărat, în acest an, un obiect/un produs a cărui valoare a depăşit 1.000 de lei
- 61% au cumpărat cel puţin un produs online.
Sănătate, plâns şi frici
- 7 din 10 români spun că au fost la un consult medical
- 22% au fost internaţi în spital.
- 7 din 10 români au plâns cel puţin o dată în 2023,
- 57% au recunoscut că le-a fost frică pentru că cineva drag ar putea muri,
- 4 din 10 respondenţi s-au gândit la moarte.
- 34% s-au simţit singuri,
- 28% au simţit că au nevoie de ajutor şi nu l-au primit,
- 28% au simţit nevoia de a discuta cu cineva apropiat şi nu au avut cu cine să facă acest lucru,
- Un sfert dintre participanţii la studiu au avut nevoie de ajutor, dar nu au avut la cine să apeleze.
- 1 din 10 a fost la psiholog,
- 68% spun că au avut parte de stări de stres pe parcursul acestui an.
Direcţia în care merge România
7 din 10 sunt de părere că direcţia în care merge România e una greşită,
Puţin peste un sfert, preponderent tineri şi persoane educate, spun că direcţia ţării este una bună
Spre deosebire de anul trecut, optimismul românilor se află într-o uşoară creştere. Dacă la finalul lui 2022, 57% dintre cei intervievaţi spuneau că acel an a fost mai prost pentru România decât anteriorul, în 2023 doar 40% dintre participanţii la sondaj cred că acest an a fost mai rău pentru ţara noastră decât cel precedent.
Trei din zece respondenţi spun că 2023 a fost la fel cu 2022, iar 29% spun chiar că acest an a fost mai bun decât anteriorul, în acest caz, optimiştii fiind prezenţi în proporţii mai ridicate în rândul tinerilor, dar şi în rândul vârstnicilor şi al persoanelor cu educaţie scăzută.
Încrederea în profesii
Atunci când au fost invitaţi să indice nivelul de încredere pe care îl au faţă de 15 profesii, cei mai mulţi dintre subiecţii sondajului i-au plasat pe scala pozitivă (foarte multă încredere şi multă încredere) pe:
- pompieri (91%, procent egal cu 2022),
- specialiştii în IT (62%, în scădere cu 15% faţă de 2022),
- asistenţii medicali (68%, în scădere cu -1% faţă de 2022)
- ofiţerii de armată (66%, procent egal cu 2002)
- ingineri (65%, în scădere cu 4% faţă de 2022).
- medici (62%; +3%),
- economişti (56%; +1%),
- preoţi (52%; -7%),
- profesori (52%; -7%)
- funcţionari bancari (51%; -4%).
- avocaţi (49%; +1%),
- judecători (47%; =),
- jurnalişti (44%; =),
- poliţişti (41%; +1%).
- politicieni - doar unul din zece români declară că are multă şi foarte multă încredere în ei
Ierarhia nu s-a schimbat în mod semnificativ în ultimul an, chiar dacă unele profesii se situează mai jos în topul încrederii, procentele sunt foarte apropiate cu cele înregistrate la sondajul similar din decembrie 2022.
Potrivit IRES, şi acest studiu confirmă tendinţa înregistrată în ultimii zece ani cu privire la raportarea românilor faţă de politică şi faţă de politicieni: neîncrederea este atitudinea dominantă.
Lipsa de încredere a oamenilor în politicieni este ilustrată şi de modul în care au perceput anul care tocmai se încheie din perspectiva politicii şi a guvernării din România.
- 4 din 10 spun că 2023 a fost mai rău decât 2022,
- peste o treime sunt de părere că a fost la fel,
- mai puţin de o cincime cred că 2023 a fost mai bun decât anul trecut.
Vârstnicii sunt cei care evaluează anul 2023 ca fiind mai bun sub aspectul politicii şi a guvernării, în proporţii mai ridicate decât media, în timp ce bărbaţii şi respondenţii activi (35 - 50 ani) sunt mai critici.
Câtă şpagă se dă
8% spun că, în anul 2023, au oferit un cadou (de orice fel) unui funcţionar sau unui angajat al unei instituţii sau companii de stat, iar 4% recunosc că au oferit chiar bani.
Cercetarea IRES mai arată că 16% dintre intervievaţi susţin că au fost, în 2023, victima unei violenţe verbale pe stradă.
Sondajul a fost realizat în perioada 12 - 19 decembrie, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un volum de 1.075 de indivizi de 18 ani şi peste. Sondajul are o eroare maximă tolerată de plus/minus 3%, fiind reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată din România.
Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al IRES şi este autofinanţat.