- Ankara a dat semnalul încheierii neutralității auto-impuse și trecerea în tabăra statelor care susțin cauza Ucrainei în fața agresiunii ruse.
- Jens Stoltenberg: Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei la NATO către parlament cât mai curând posibil.
- În 25 februarie, la o zi după anunțarea invaziei, Suedia și Finlanda intră într-o fază de cooperare consolidată cu NATO.
- În luna mai 2023, 62% dintre cetățenii Suediei susțineau aderarea țării lor la NATO, în iulie 2022, suportul era de 64%, iar în 2014, aderarea la NATO se bucura de sprijinul a doar 28% dintre cetățeni.
- Acordul Turciei îl va atrage automat și pe cel al Ungariei, al doilea stat din alianță care avea obiecții cu privire la aderarea Suediei.
Volodimir Zelenski a ajuns la Ankara, Turcia, la sfârșitul săptămânii trecute după un turneu în mai multe state europene pentru a se asigura de o susținere tot mai largă în contextul summitului NATO din Lituania.
Recep Erdogan, care în luna mai a câștigat cel de-al treilea mandat de președinte, l-a primit pe liderul de la Kiev într-un mod neașteptat de deschis, printr-o schimbare radicală a politicii externe a Turciei.
Dacă până acum, Erdogan a jucat, mai degrabă, la două capete în ce privește războiul din Ucraina, liderul de la Ankara i-a pregătit lui Zelenski două mari surprize.
Prima a fost o declarație de susținere, fără echivoc, a aderării Ucrainei la NATO, iar a doua, i-a eliberat pe cei cinci prizonieri de război din Batalionul Azov, aflați în Turcia, un fel de garanție pentru Rusia în urma acordului arbitrat de Ankara la finalul bătăliei de la Azovstal când militarii ucraineni s-au predat forțelor ruse.
Eliberarea celor cinci, printre care se afla și comandantul batalionului, colonelul Denis Prokopenko, a fost făcută fără acordul Moscovei, ceea ce a dus la o reacție dură a Rusiei.
Deciziile lui Erdogan au reprezentat semnalul încheierii neutralității auto-impuse și trecerea în tabăra statelor care susțin cauza Ucrainei în fața agresiunii ruse.
Erdogan acceptă aderarea Suediei
Dar mare miză pentru membrele NATO, inclusiv SUA, o reprezenta obținerea unui acord din partea președintelui turc cu privire la aderarea Suediei la alianța Nord-Atlantică.
De peste un an, Ankara s-a opus ca țara nordică să devină cel de-al 32-lea stat NATO, invocând politica față de organizația kurdă PKK, considerată teroristă de guvernul turc.
Erdogan a cerut garanții și modificarea legislației suedeze în ce privește tratamentul refugiaților politici din această țară, ceea ce, în parte, a reușit.
Luni, cu o zi înainte de începerea oficială a summitului NATO, s-a desfășurat un adevărat desant diplomatic, Erdogan întâlnindu-se cu Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, și cu prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.
Seara târziu, cei trei au organizat o conferință de presă în care au anunțat decizia liderului turc.
„Tocmai am avut o întâlnire constructivă cu președintele Erdogan și cu prim-ministrul Kristersson și mă bucur să vă anunț că, în urma acestei întâlniri, președintele Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei la NATO către parlamentul din Turcia cât mai curând posibil. Și, de asemenea, să lucreze îndeaproape cu acesta pentru a asigura ratificarea”, a declarat cu satisfacție Jens Stoltenberg.
„Acest lucru e reflectat în declarația de presă comună asupra căreia tocmai am convenit cu președintele Erdogan și prim-ministrul Kristersson. Memorandumul încheiat în urmă cu un an, la summitul de la Madrid, a dat rezultate. A produs efecte în lupta noastră împotriva terorismului și aduce mai multă securitate pentru Turcia, dar și un NATO mai puternic. De la acordul încheiat la Madrid, Suedia și Turcia au colaborat îndeaproape”, a subliniat șeful alianței Nord-Atlantice.
Războiul a schimbat nordul Europei
În dimineața zilei de 24 februarie 2022, Vladimir Putin anunță printr-un mesaj televizat că a dat ordinul ca trupele sale să invadeze Ucraina.
Deși posibilitatea plutea în aer de câteva luni, momentul de începere a războiului a produs un șoc puternic în întreaga lume.
A doua zi, 25 februarie, „Suedia, Finlanda și NATO intră într-o fază de cooperare consolidată, cu intensificarea schimburilor de informații, coordonarea activităților și a comunicărilor strategice legate de situația de criză, numită <Modalități de interacțiune consolidată> (MSI). De asemenea, Suedia pune la dispoziție mai mult personal de legătură pentru relațiile sale cu cartierele generale și statele majore militare ale NATO”, anunță guvernul de la Stockholm.
Până atunci, atât Finlanda, cât și Suedia au fost două țări care au preferat să promoveze o politică de neutralitate militară, deși ambele state au forțe de apărare puternice, dispun de armament modern și investesc intens în pregătirea militarilor.
Neutralitatea lor era mai mult una care avea ca scop să nu tensioneze relațiile statelor din nordul Europei cu Rusia, care consideră NATO un inamic.
Dar invadarea Ucrainei, la ordinul lui Vladimir Putin, a schimbat totul pentru că populația celor două țări s-a simțit amenințată.
La câteva ore de la începerea războiului, opinia publică din Suedia și Finlanda a început să facă presiuni asupra guvernelor pentru a extinde măsurile de securitate individuală și teritorială.
62% dintre suedezi susțin aderarea
„Politica de securitate a Suediei are ca scop garantarea independenței țării, autonomia, protejarea suveranității, a intereselor Suediei, valorile fundamentale și să menținem libertatea de acțiune în fața presiunilor politice, militare sau de altă natură. Agresiunea pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie, este de o amploare pe care Europa nu a mai cunoscut-o de la cel de-Al Doilea Război Mondial”, se arată în introducerea raportului realizat de guvernul de la Stockholm, în urma consultării cu toate formațiunile politice, organizații neguvernamentale și asociații cetățenești, publicat în data de 16 martie 2023.
Concluzia consultării publice a fost ca Suedia să trimită, în mod oficial, cererea de aderare la NATO.
În luna mai 2023, 62% dintre cetățenii Suediei susțineau aderarea țării lor la NATO, în iulie 2022, în urmă cu un an, suportul era de 64%, iar în 2014, atunci când Vladimir Putin a anexat peninsula Crimeea, aderarea la NATO se bucura de sprijinul a doar 28% din numărul celor cu drept de vot din această țară.
Din cifrele sondajului se observă mai clar de ce autoritățile de la Stockholm au făcut toate compromisurile necesare, inclusiv modificarea legislației, pentru a obține acordul Turciei pentru pătrunderea în pactul Nord-Atlantic.
Drumul Finlandei a fost, oarecum, mai ușor și mai rapid, probabil și pentru că țara nordică era mult mai expusă deciziilor haotice de la Moscova, având o graniță de peste 1300 de kilometri cu Rusia.
Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru NATO în data de 4 aprilie 2023, iar în viitorul apropiat, Suedia va fi cel de-al 32-lea.
Concesii pentru a ajunge în NATO
Acordul Turciei îl va atrage automat și pe cel al Ungariei, al doilea stat din alianță care avea obiecții cu privire la aderarea Suediei, dar Viktor Orban a declarat că Budapesta nu va rămâne o excepție dacă Ankara aprobă cererea.
Întărirea NATO, prin „fulgerătoarele” pătrunderi în alianță a două dintre cele mai profesioniste armate din Europa, reprezintă, în realitate, o altă mare înfrângere pentru Putin.
Decizia sa de a declanșa un război cum bătrânul continent n-a mai cunoscut de peste șapte decenii a creat creșterea fără precedent a bugetelor militare din întreaga lume, dar și un parteneriat între statele europene greu de imaginat în urmă cu câțiva ani.
Europa a rupt majoritatea punților politice, economice și sociale cu Rusia, o putere nucleară tot mai izolată, cu un regim autoritar, intrat într-un blocaj fără precedent.
„…am reușit să reconciliem preocupările pe care le-a exprimat Turcia cu cele exprimate de Suedia. Și, apoi, am reușit să găsim un teren comun și să avansăm. Iar acest lucru este în deplin acord cu ceea ce am convenit la Madrid în urmă cu un an. Dar, în textul de acum, am dezvoltat în continuare modalitățile de punere în aplicare, de intensificare a luptei împotriva terorismului, de colaborare mai strânsă ca aliați și, de asemenea, de asigurare a ridicării restricțiilor privind exporturile de arme”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, în conferința de presă în care a fost anunțată deschiderea căii pentru aderarea Suediei.
Autoritățile de la Stockholm au făcut concesii Turciei, o țară condusă, totuși, de un regim personal și autoritar, pentru a-și atinge scopul de a răspunde îngrijorărilor cetățenilor legate de siguranța țării.