Ministerul de Externe de București l-a convocat sâmbătă, după aproape o săptămână de la căderea pe teritoriul țării a primei drone rusești, pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse pentru a-i transmite protestul Bucureștiului față de violarea spațiului aerian al țării.
Pare ciudată lentoarea înalților oficiali români în fața agresiunii ruse. Începe să se vadă precauția lor excesivă de a nu deranja Moscova, începând cu nerecunoașterea faptului că armamentul rusesc a lovit țara și până la reacția târzie a diplomației autohtone, care a avut nevoie de zile întregi pentru a chibzui dacă e bine sau nu să-i tulbure liniștea ambasadorului rus și dacă Moscova chiar trebuie admonestată.
E vorba de frică? E un reflex istoric? Sau pur și simplu în sistemul autohton există încă un atașament bolnav față de Rusia?
După ce președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării au amânat cu o zi recunoașterea faptului că într-adevăr o dronă rusească explodase deasupra României, șefii Armatei Române au ieșit în premieră la televizor pentru a arăta atitudinea echivocă a liderilor politici din fruntea statului.
Generalii Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării, și Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, plus amiralul Mihai Panait, şeful Statului Major al Forţelor Navale, au arătat la Antena 3, unde sunt slăbiciunile României.
Astfel am aflat că, imediat după ce Ucraina a trimis fotografiile care arătau că într-adevăr în noaptea dinspre 3 spre 4 septembrie pe malul românesc al Dunării au căzut bucăți de drone rusești, au fost trimise la fața locului să afle dacă e adevărat sau nu „structuri de informații”, potrivit şefului Statului Major al Apărării, fără să detalieze. Oamenii din aceste structuri, nu e clar dacă e vorba despre SRI sau despre serviciul secret al Armatei, nu au găsit nimic, așa că ministrul Apărării a continuat să nege, trăgându-l și pe președinte în această capcană.
Fiindcă Ucraina a insistat asupra acestui incident de securitate, marți, pe 5 septembrie, Armata a trimis un pluton de infanteriști marini, care a și descoperit bucățile de drone împrăștiate în apropiere de localitatea Ceatalchioi. Televiziunile autohtone au arătat imagini clare cu resturi și urme evidente ale exploziei, pe care specialiștii unor „structuri de informații” nu aveau cum să le rateze, dacă ar fi vrut cu adevărat să le găsească.
Profesioniștii acestor structuri de informații fie n-au fost în stare să descopere ceea ce oficialii ucraineni le trimiseseră detaliat, fie au vrut să ascundă evidențele. Așa l-au lăsat președintele Klaus Iohannis în offside. Totuși, șeful statului ar fi avut timp să se replieze, dacă cei din jurul lui ar fi vrut să-l ajute.
Amiralul Mihai Panait a aflat că ceea ce spuseseră ucrainenii era adevărat în timpul conferinței de presă în care președintele tocmai zicea viceversa. Lângă președinte se afla șeful Statului Major al Apărării, care și el știa. Klaus Iohannis a primit informația marți la ora 18, de la ministrul Apărării, la aproape o oră după ce amiralul o dăduse mai departe. Chiar și așa, președintele putea reveni asupra declarației, dar a preferat să mai aștepte o zi.
În orice caz, structurile de informații implicate la gurile Dunării l-au împins pe șeful statului să se facă de râs, au vrut să-i exonereze pe ruși de păcate și au demonstrat că România e incapabilă să apere granița de Vest a NATO și a UE. Poate că intenția lor era să salveze aparențele, poate cei trimiși pe teren au aflat adevărul, dar șefii lor l-au escamotat. Indiferent care a fost lanțul întâmplărilor, aceste structuri secrete despre care vorbea şeful Statului Major al Apărării au demonstrat în final că România nici măcar în Schengen n-ar merita să ajungă.
Clarificările simplificate adăugate de cei mai importanți generali ai Armatei Române nu înlătură senzația că o parte a structurilor autohtone joacă în echipa inamicului. Că poziția oficială pro-Ucraina e sabotată permanent din interior. Că acest sabotaj e cunoscut, dar nimeni nu vrea sau nu poate face nimic.
Autor: Sabina Fati