CCR urmează să se pronunțe pe 2 august în privința legii reformei pensiilor speciale, parte a jaloanelor PNRR, iar dacă opinia judecătorului raportor va fi asumată de plen, pentru actuala putere se anunță daună totală.
Sesizarea a fost făcută de ICCJ, privește pensiile magistraților și a avut primul termen pe 26 iulie, însă judecătorii CCR au amânat decizia cu o săptămână.
Judecătorul raportor pentru legea pensiilor speciale a fost chiar președintele CCR, Marian Enache, iar SpotMedia.ro a obținut în exclusivitate raportul pe care l-a prezentat plenului și de la care pleacă judecata Curții.
Citește aici Raportul asupra legii reformei pensiilor de serviciu și a codului fiscal
Pe scurt, raportul asupra legii propune respingerea tuturor aspectelor care privesc neconstituționalitatea extrinsecă, adică referitoare la tehnica legislativă, la parcursul legii de la depunere la adoptare, la avize etc.
În ceea ce privește însă motivele invocate de ICCJ pe fondul legii, raportul propune admiterea tuturor motivelor de neconstituționalitate, în unele cazuri cu critici extrem de severe.
1.Vechimea efectivă de 25 de ani în magistratură
Judecătorul raportor consideră că această reglementare este constituțională, „dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției”.
2.Baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate
Judecătorul raportor arată că „în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/ gradului/ vechimii avute la timpul pensionarii, însă în niciun caz media tuturor veniturilor din cei 25 de ani necesari dobândirii dreptului la pensie de serviciu.
Mai mult, lipsa corelării pensiei de serviciu cu venitul aflat în plată corespunzător funcției, gradului, vechimii de pe care persoana respectivă s-a pensionat nu mai menține pensia de serviciu/ cuantumul acesteia în sfera sistemului de justiție, ceea ce este contrar componentei instituționale a independenței justiției”.
3. Vârsta de pensionare să crească treptat până la 60 de ani
Judecătorul raportor consideră că prevederea în sine nu ridică probleme constituționale, dar defectuoasă este reglementarea perioadei de tranziție.
Este constatat faptul că, în conformitate cu noua lege, pentru persoanele născute după 1976 vârsta de pensionare crește direct la 60 de ani, fără o tranziție reală.
„Având în vedere că legiuitorul nu a însoțit modificările [aduse legii] cu norme tranzitorii exprese, menite să asigure previzibilitate și certitudine modului de conformare la noile cerințe legale, în lipsa elementelor de circumstanțiere menționate mai sus, precum și a unui termen rezonabil în care destinatarii normelor să se adapteze noilor prescripții legale în scopul asigurării continuității în activitatea economică, Curtea constată că legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului legalității”.
4.Judecătorul raportor consideră că reglementarea actuală este discriminatorie
„Reglementarea unor vârste de pensionare atât de diferite și discrepante pentru persoane născute în ani consecutivi (50 de ani pentru cele născute în anul 1975 și 60 de ani pentru cele născute începând cu anul 1976) nu poate conduce decât la constatarea existenței unei discriminări a acestei din urmă categorii de persoane”.
5.Recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată
„Întrucât recalcularea pensiilor aflate în plată după o formulă care diminuează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie are drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată, rezultă că art.III din lege încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii” și „fragilizează în sine componenta instituțională a independenței justiției”, arată judecătorul raportor.
„Modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei”.
Raportul arată că o asemenea recalculare este acceptabilă constituțional doar în condiții de criză economico-financiară, ca în 2010.
De menționat că unele pensii speciale aflate în plată sunt eliminate cu totul de lege, ele nu au fost prinse în această sesizare a CCR, însă este de așteptat ca titularii lor să invoce excepții de neconstituționalitate în cadrul unor procese. Fostul parlamentar Eugen Nicolicea, care rămâne fără acest tip de pensie, a anunțat deja că va merge pe această cale.
6.Eliminarea reglementării referitoare la creșterea cu 1% a procentului de 80% care se aplică asupra bazei calcul al pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani.
Reglementarea în sine nu este neconstituțională, consideră judecătorul raportor, dar „ipoteza normei nu este clară, precisă și previzibilă (…) în lipsa unui înțeles clar al dispozițiilor analizate nu poate fi examinată conformitatea acestora în raport cu art.44 din Constituție.”
7.Stabilirea unui impozit distinct asupra pensiei de serviciu
Primul reproș al raportului este neclaritatea bazei de impunere, fiind indicate cel puțin 4 modalități diferite de interpretare a reglementarii. „Caracterul confuz al reglementarii este evident și nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituție, ceea ce înseamnă că nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”.
Pe de altă parte, se arata în raport, „impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și restructurare indirectă a însăși bazei de calcul a pensiei de serviciu”.
Așadar, „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art.16 alin.(1) Și art.53 alin.(2) din Constituție"
Dacă raportul președintelui CCR va fi însușit de Curte, sunt aspecte care nu mai pot fi impuse: impozit distinct asupra parții necontributive, recalcularea pensiilor în plată, baza de calcul al pensiei magistraților ca medie a veniturilor din toată cariera.
Restul prevederilor referitoare la magistrați pot fi recuperate însă cu o formulare corectă și norme tranzitorii, de etapizare a modificărilor, schimbate.
Există informații că premierul Ciolacu a constituit deja grupul de lucru care s-a apucat de corectarea legii conform obiecțiilor CCR.
Respingerea motivelor de neconstituționalitate extrinsecă este importantă pentru coaliție, deoarece admiterea lor ar fi însemnat că toată procedura trebuie reluată de la zero, deci întârzierea ar fi foarte mare, în timp ce neconstituționalitățile de fond pot fi corectate cu mult mai rapid.