Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, decizional, proiectul legii pensiilor speciale.
Au fost înregistrate 209 voturi „pentru”, 27 „împotrivă” şi 17 abţineri.
Luni, Camera Deputaţilor adoptase acest proiect pentru a se reîntoarce la Senat pe motiv că mai multe amendamente aprobate „generau deosebiri majore de conţinut juridic” faţă de forma adoptată anterior de camera superioară. Şi Senatul a aprobat miercuri aceste amendamente.
„Cu 91 de voturi pentru, 19 împotrivă și o abținere, legea a fost adoptată”, a anunțat de dimineaţă președintele Senatului, Nicolae Ciucă (el însuşi pensionar special, cu pensie militară de 15.000 de lei).
Aşa că acum legea merge la promulgare.
Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic.
Problema este că legea nu reprezintă o reformă reală a sistemului de pensii pentru privilegiaţi, iar impactul bugetar nu va fi semnificativ.
Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în 2043!
„Nu faceți decât să salvați pensiile speciale”, a acuzat senatorul USR Irineu Darău.
USR a votat împotrivă, UDMR acuză o nedreptate
Legea a fost criticată aspru de reprezentanții USR.
„Nu puteți fugi de adevăr. Grupul USR a votat asumat împotriva acestei legi. Nu faceți decât să salvați pensiile speciale. Nu ați tăiat nicio pensie specială. Nu treceți nicio pensie specială pe contributivitate. Nu ați făcut nicio reformă reală în sistemul de pensii.
Nu ați redus aproape nicio cheltuială cu pensiile speciale. Nu ați respectat jalonul.
Ca să fie și mai clar - nici peste 20 de ani pensionarii speciali nu se vor pensiona tot la 65 de ani, așa cum e sistemul public, nici peste 20 de ani pensiile speciale nu se vor calcula pe baza veniturilor din cariera de 35 de ani”, a declarat Irineu Darău, citat de Mediafax.
Deputatul USR Cristian Seidler a venit la tribuna Camerei, în timpul dezbaterilor, cu două găleți.
„Sunt două găleți și un pahar, domnule președinte de ședință, ca să vadă toată țara, paharul este de 1.125 de lei, 1,3 milioane de români încasează 1.125 de lei pensie lunar, în timp ce pensionarul special de la PNL, domnul Ciucă, încasează peste 15.000 de lei, iar domnul special de la PSD, Dorneanu, încasează 35.000 de lei lunar”, a spus Seidler.
Daniel Suciu (PSD), președinte de ședință, a cerut înlăturarea găleților de la tribună.
Deputatul USR a acuzat majoritatea parlamentară că a secretizat impactul bugetar al legii.
„Nu pot să vă spun că suntem fericiți, având ordinea de zi în această formă. Eu am o considerație deosebită pentru magistrați, puterea judecătorească reprezintă un pilon important pentru oricare societate democratică, dar trebuie să vă mărturisesc, vă spun sincer, că m-au deranjat anumite atitudini venite din acea zonă și care ne-au spus că, orice veți face voi în Parlament, să aduceți o modificare actualului sistem, noi oricum vom ataca la CCR.
Nu cred că a fost o atitudine corectă nici față de societate, dar nici față de puterea legislativă care este Parlamentul”, este poziţia liderului deputaților UDMR, Csoma Botond.
El a arătat că pensia medie în sistemul contributiv este de până la 2.000 de lei, în timp ce pensia medie pe care o încasează un magistrat este în jur de 21.000 de lei, aproape de zece ori cât pensia medie în sistemul contributiv.
„Nu mi se pare perpetuarea acestui sistem că ar fi corectă, nu cred că prin acest lucru am înfăptui o justiție social. Vă spun, dragi colegi, mai avem mult până când acest sistem vă ajunge la contributivitate”, a mai spus Botond, citat de Mediafax.
Senatorul Radu Oprea, ministru al Economiei, a acuzat în plen că ”ipocrizia USR nu are limite”.
”Vă aduc aminte că aţi avut Ministerul Justiţiei, nu aţi făcut nimic, nu aţi mişcat un deget, chiar nu vă este ruşine? Aşa ceva nu credeam că există în Parlamentul României. Noi facem astăzi ceea ce trebuia făcut de mult timp, vom aduce echilibru în societate, vom răspunde unei probleme care a produs revoltă în rândul cetăţenilor, pentru că inegalităţile întotdeauna sunt cele care stârnesc această revoltă”, a spus Oprea, citat de News.ro.
Proiectul este discutat cu Comisia Europeană şi toate procedurile au fost acceptate, iar prin adoptare proiectul va face ca toţi banii din PNRR să ajungă în bugetul României, adaugă ministrul.
Alina Gorghiu: Nu rezonez cu ideea de protest în Justiţie
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, aşteaptă acum să vadă cine şi în ce măsură va decide să formuleze sesizări la CCR. În schimb, nu e de acord cu ideea de proteste în Justiţie, care este serviciu public.
"În Senat se votează legea pensiilor de serviciu, în timp ce eu sunt aici, ăsta este, cred eu, un mesaj important pe care îl dau sistemului judiciar, că îmi doresc să menţinem punţile de comunicare, că îmi doresc un dialog consolidat şi că îmi doresc să găsim soluţii pentru fiecare problemă”, a spus ministrul Justiţiei, la sediul CSM.
Alina Gorghiu a arătat că nu vrea să facă vreo predicţie privind atacarea legii la CCR.
”Vom vedea cine şi în ce măsură va decide să formuleze sesizări la Curtea Constituţională şi las dreptul Curţii Constituţionale, aşa cum e firesc, să se pronunţe, nu-mi permit să avansez vreo predicţie”, a arătat ea, citată de News.ro.
Despre protestele anunţate în justiţie, Alina Gorghiu a afirmat că nu rezonează cu ideea de protest.
”Eu le-am spus tuturor cu care m-am auzit că nu rezonez cu ideea de protest. Justiţia este un serviciu public, justiţia trebuie să servească cetăţeanul, iar toate problemele cred că se pot discuta prin dialog”, a afirmat ministrul Justiţiei.
Modificări cu impact minim sau întins pe 12-20 de ani
O analiză realizată de Curs de Guvernare arată că legea adoptată miercuri nu va aduce reduceri semnificative ale cheltuielilor de la buget pentru "speciali" atât prin cuantumul pensiei, cât și prin vârsta redusă de pensionare.
Motivele:
- Marius Budăi, ministrul Muncii, declara că vârsta minimă de pensionare va fi generalizată la 65 de ani, dar magistrații apar în proiect cu 60 de ani.
- De asemenea, Budăi asigura că toate pensiile vor trece pe contributitivitate, adică vor fi calculate luându-se în considerare la baza de calcul întreaga vechime (de 25 de ani, pentru toți), însă se ajunge la asta abia în 2043, când aproape toți cei aflați acum în sistemele vizate vor fi deja pensionați.
- Impozitul suplimentar de 30% s-a dovedit a fi de numai 10 sau 15%.
- Vechimea de 25 de ani în activitate este în continuare prea redusă, comparativ cu cea din sistemul obișnuit de pensii (35 de ani și cu perspective de creștere, având în vedere nesustenabilitatea lui).
- Măsura „curajoasă” a limitării acestor venituri la 100% din media salariului net nu înseamnă prea mult, cât timp pensia reprezintă 65% din baza de calcul.
O măsură cu adevărat interesantă este:
- Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu reglementate de legi cu caracter special optează pentru obținerea doar a uneia dintre acestea.
Reconsiderarea impozitului suplimentar
Impozitarea cu 30% a unei părți din pensiile speciale, dată ca certă atât de către fostul premier Nicolae Ciucă, cât și de ministrul Muncii, Marius Budăi, este sub jumătate din propunerea inițială:
- a) pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și pentru partea din venitul din pensii determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acesteia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
- b) pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică o cotă de impunere de 15%.
- (3) În situația în care, cuantumul componentei din venitul lunar din pensii, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câștigul salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul lunar din pensii care depășește nivelul acestui cuantum și excede aplicării principiului contributivității.
Magistrații aflați acum în sistem nu vor prinde cele mai „dure” prevederi ale reformei: pensionarea la 60 de ani, abia din 2035
- Până în 2025, inclusiv, magistrații se vor putea pensiona în continuare la 50 de ani.
- Vârsta minimă de retragere din activitate, la care se poate încasa pensia, urmând să crească treptat, până în 2035, când ea va fi de 60 de ani.
- Vechimea minimă minimă în funcția de judecător, procuror etc. urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.
- Până în 2028, la calculul vechimii de 25 de ani sunt încă acceptate perioadele din funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult. În 2023 se permit cinci ani adăugați, în 2024 – 4 ani, până la un an în 2028.
- Nu s-au eliminat toate asimilările, de exemplu, se menține cea a personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii.
- Până în iulie 2024, la baza de calcul pentru stabilirea pensiei se vor lua în calcul veniturile din ultimele 12 luni. Se va ajunge în situația ca baza de calcul să fie toți cei doi 25 de ani în funcție abia în anul 2043, adică peste două decenii, când majoritatea magistraților de acum se vor fi pensionat deja.
Citiţi analiza completă care detaliază şi cum sunt afectate pensiile militare de noua lege AICI: Proiectul pensiilor speciale – modificări cu impact minim sau întins pe 12-20 de ani