Bulgaria ar putea adera la Schengen în luna octombrie, dacă guvernul şi parlamentul de la Sofia menţin, după alegerile din 2 aprilie, viteza imprimată pregătirilor de actualul guvern interimar, a declarat joi într-o discuţie cu presa preşedintele Rumen Radev, care se află la Bruxelles pentru summit-ul UE.
„Bulgaria primeşte din ce în ce mai mult sprijin pentru aderarea sa la Schengen”, a dat asigurări preşedintele Rumen Radev.
"Am primit deja chiar şi o perioadă specifică în care o putem realiza. Din punctul meu de vedere, în octombrie - dacă vom implementa toţi paşii importanţi, iar legislaţia este foarte importantă - Bulgaria va putea adera la spaţiul Schengen", a declarat şeful statului bulgar, citat de Dnevnik şi Radio Europa Liberă.
La începutul lunii martie, ministrul de Interne, Ivan Demerdjiev, a anunţat că a avut loc o schimbare în poziţia Austriei, iar Comisia Europeană şi Ţările de Jos au convenit asupra unor măsuri pentru a răspunde solicitării olandeze de a obţine o nouă evaluare din partea Bruxelles-ului a luptei împotriva corupţiei şi respectării statului de drept în Bulgaria, scrie Dnevnik.
Preşedintele Bulgariei a lăudat actualul guvern interimar pentru că "a făcut progrese în reducerea migraţiei ilegale".
Vorbind la Bruxelles pentru radiodifuzorul austriac ORF, preşedintele Radev a mulţumit Vienei pentru sprijinul acordat pentru ca Bulgaria să obţină finanţare din partea Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea securităţii de-a lungul frontierei bulgaro-turce.
În decembrie, Austria s-a împotrivit intrării Bulgariei (şi României) în Schengen din cauza numărului mare de imigranţi ilegali care nu sunt înregistraţi la frontiera bulgară şi care ajung în Europa Centrală.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a insistat ca UE să plătească pentru un gard de-a lungul graniţei cu Turcia pentru a opri traficul de persoane.
Comisia Europeană a respins însă iniţiativa, explicând că nu va da bani pentru garduri şi ziduri şi că ţările UE sunt obligate, în temeiul dreptului internaţional, să permită persoanelor care caută protecţie să solicite acest lucru la frontierele externe ale UE, iar astfel de facilităţi ar fi un obstacol în calea drepturilor lor.
În urmă cu o lună, Bruxelles-ul a anunţat însă că este de acord să finanţeze un proiect pilot pentru îmbunătăţirea echipamentelor tehnice de la frontieră, inclusiv instalarea de camere şi sisteme aeriene de supraveghere pentru a urmări şi opri imigranţii ilegali.
"Până acum, avem 600 de milioane de euro pentru sisteme tehnice şi de supraveghere, nu pentru garduri, dar sper că într-o zi vom merge mai departe şi vom decide şi asupra gardurilor", a declarat Rumen Radev, la Bruxelles, pentru postul austriac de televiziune ORF, mulţumind autorităţilor austriece pentru sprijinul lor.
"Încă nu există o decizie fermă de a construi un gard, dar s-au înregistrat progrese uriaşe, inclusiv datorită angajamentului puternic al Austriei şi al cancelarului Karl Nehammer (în fotografia de sus cu Radev) pentru un sprijin financiar alocat frontierei bulgaro-turce, pentru instalarea de echipamente de supraveghere, care sunt foarte necesare", a adăugat Radev.
Proiectul, despre care ministrul de Interne Ivan Demerdjiev a vorbit la începutul lunii martie, prevede dotarea tehnică a 110 km de la frontiera bulgaro-turcă cu camere de luat vederi, senzori şi supraveghere aeriană cu drone, precum şi conectarea acestora la un sistem comun ce va fi folosit de poliţiştii de frontieră.
Potrivit preşedintelui Rumen Radev, discuţiile cu cancelarul austriac Karl Nehammer şi cu premierul olandez Mark Rutte continuă.