Șansele României de a adera la Schengen anul acesta sunt sub 10% și dacă nu prindem 2023 ne paște 2025-2026 și cine știe ce se mai întâmplă până atunci. Anul viitor sunt alegeri în toate țările europene și nu se întâmplă nici o extindere în timp de alegeri, afirmă europarlamentarul român Nicu Ștefănuță.
Într-un interviu acordat spotmedia.ro, Nicu Ștefănuță a explicat de ce s-a alăturat Grupului Verzilor din Parlamentul European: “majoritatea temelor tinerilor efectiv nu există pe agenda publică. Și toate acestea sunt teme asumate de ‘verzi’. E păcat că în România “verde” se înțelege doar ca o îmbrățișare de copaci”.
Nicu Ștefănuță a vorbit și despre plecarea sa din USR, care a devenit “proprietatea privată a unui grup restrâns de prieteni. Totul a devenit un mic monopol privat, cu un vad și o siglă care a însemnat cândva ceva”, spune Ștefănuță, care explică și ce e cu cotizația contrară normelor europene care i-a fost cerută.
Încă un JAI, de această dată aderarea României la Schengen nici nu e pe ordinea de zi. Ce spune asta?
Când faci același lucru și te aștepți la un alt rezultat este definiția nebuniei. De ce să ne așteptăm ca România să fie pe ordinea de zi când nimic nu s-a schimbat din 8 decembrie. Ministrul de Interne e același, toată echipa de negociere e aceeași, ambasadorul e același, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.
Abia acum ministrul de Interne austriac a fost invitat oficial să vină în România. În sfârșit, statul român și-a dat seama că trebuie vizite, că trebuie politică serioasă ca să schimbe ceva.
Același este și cancelarul Nehammer, un obstacol descris ca insurmontabil.
Strategia noastră de țară este să așteptăm alegerile din alt stat european? Eu zic de lucrurile care țin de noi. Diplomația trebuia să duduie, trebuia un plan de țară, vizite oficiale ale președintelui și miniștrilor de Interne și Externe.
Păcat că nu avem un ministru de Interne care vorbește limbi străine și nu cu cea mai bună reputație în privința plagiatului.
Eu aș fi raportat în fiecare lună, în fiecare săptămână, ce s-a schimbat. Dar noi pierdem timpul și, cu el, trenul. Anul viitor sunt alegeri în toate țările europene și nu se întâmplă nici o extindere în timp de alegeri.
Deci, dacă nu prindem 2023 în timpul președinției spaniole, ne paște 2025-2026 și cine știe ce se mai întâmplă până atunci.
Ce șanse realiste credeți că sunt să intrăm anul acesta, în timpul președinției spaniole a UE?
Mai puțin de 10% este estimarea mea. Pentru că nu văd schimbările necesare producându-se. Mai avem și rotativa. Mai avem și atacurile la statul de drept, despre care parcă nu vorbește nimeni. Se întâmplă atacurile la societatea civilă.
Cum vă explicați pasivitatea societății românești la atacurile de care vorbeați?
Nu oamenii sunt de învinuit. Noi, politicienii, suntem de învinuit. Oamenii au ieșit în 2015, au ieșit în 2017, și-au făcut treaba și au simțit că au delegat misiunea asta, dar nu s-a livrat, nu a fost cu succes. Așa că au pierdut o bună parte din încredere că pot schimba cu adevărat ceva.
Cartea care va câștiga în 2024 este cea care va trezi oamenii un pic din demotivare. Eu am un plan propriu, o idee pentru a trezi din dezmorțeală cel puțin o parte a societății.
Care e planul?
Între 2019, când am fost ales eu, și 2024, când vor fi din nou alegeri, vor fi în total 500 de mii de oameni care au împlinit 18 ani, tineri care spun că nu vor participa la vot. Pentru mine asta este o mare problemă și o mare responsabilitate.
Eu datorez alegerea mea tinerilor care au ieșit masiv în 2019, iar oamenii aceștia spun că nu se mai regăsesc, pentru că temele lor nu sunt pe masă, pentru că nu sunt ascultați.
Uitați-vă la agenda publică! N-are nimic de-a face cu ceea ce ce înseamnă o Românie tânără, Românie educată, Românie de viitor, cuplată la viitorul sustenabil și mai verde al UE.
Ne place sau nu, acest viitor verde se întâmplă de la Bruxelles, eu îl văd în fiecare zi. Toți banii pe care îi vom primi sunt legați de acest viitor. Economia noastră e legată de UE în măsură de aproape 80-90%.
Acest segment din populație nu este încă reprezentat și nimeni nu vorbește pe limba lor. Asta intenționez să fac, cel puțin în plan politic.
Deci oferta este viitorul verde?
E legat de el, da. În România sunt foarte multe partide “catch-all”, ca o şaorma cu de toate. Oferă un pic din toate tuturor. Eu cred că ar ajuta o clasă politică mai inclusivă și cu o reprezentare foarte clară.
Oamenii ar trebui să aibă de unde alege. Asta este o problemă, cred eu, constituțională, a clasei politice românești, că de fapt e plină de minciuni și de fals.
V-ați afiliat grupului Verzilor din PE şi aţi părăsit Renew Europe. De ce?
Da, sunt primul europarlamentar provenit din România care aparține acestui grup. Aș vrea să fie clar că nu am niciun resentiment față de grupul Renew din care am plecat, este o grupare centristă, ceea ce lipsește în România.
Dar am considerat că este important ca și România să aibă o reprezentare reală în zona europeană a verzilor.
Lumea vede chestiunea verde ca exclusiv de mediu. Este fals, această mișcare europeană are multe componente.
Este cea care ține cel mai mult la societatea civilă cu adevărat, este cea mai consistentă în ceea ce privește statul de drept și, aș adăuga eu, este de fapt viitorul economic al UE și văd asta din prima zi a mandatului meu.
Domnul, pe atunci, premier Orban a venit la Bruxelles cu teoria că planul verde european ar fi o conspirație a vesticilor contra esticilor și i-am spus că nu este așa. Este un nou model economic la care Europa se pliază de-a-ntregul, la care ar fi bine să fim și noi deștepți să ne pliem, ca să câștigăm bani și să nu pierdem.
Și câtă lume credeți că împărtășește în România punctul de vedere al domnului Orban? Chestiunea "green deal" e privită cu destul de multă aversiune în România, pentru că o să ne ia mașinile pe benzină și pe motorină, pentru că plătim certificate verzi, pentru că, generic, Greta.
Unele sunt fake news sau realități super simplificate. Dacă aveam "green deal", dacă făceam investițiile în tot ceea ce înseamnă energie regenerabilă în România, nu plăteam atâta pe gaz.
România chiar are potențial. M-am uitat pe cifrele “effort sharing regulation”, cât trebuie să contribuie toți ca să ajungem la neutralitate climatică. Noi suntem foarte aproape. Doar 12% mai trebuie să reducem din gazele cu efect de seră ca să ajungem la acea neutralitate până în 2030.
Avem de unde, avem energia hidro, un mare potențial pe tot ceea ce înseamnă solar și vânt. Dacă am opri și despăduririle, ar fi grozav.
Mai mult, avem 100 de miliarde care ne așteaptă, dar sunt legate de condiții de sustenabilitate, să fim prietenoși cu mediul.
Se tot vorbește în România de motoare, de combustibil. Dvs credeți că Germania și industria auto germană nu au fost întrebate când a fost adoptat acest pachet?
Eu vă spun foarte clar că ele au fost inițiatoarele acestui pachet. Încolo merge industria auto din Europa și toate sub-ansamblurile din România, toată industria din România depind de economia germană.
Pentru aceste transformări exact în industria auto se vor crea în următorii ani peste 100.000 de noi joburi.
Dacă preluăm retorica aurista și ne opunem acestor transformări, ce câștigam? Nici banii din PNRR, nici fondurile structurale care depind de condiții de mediu și de sustenabilitate.
Vrem să fim un Belarus, o țară autarhică?
România are cu 10 ani mai puțină speranță de viață decât Spania, de exemplu. Și mie nu mi se pare normal să-mi văd părinții și copilul afectați de poluarea din orașe. Românii mor mai repede și de boli care se pot evita.
Și astea trebuie să facă parte și din conștiința noastră de cetățeni ai României. Tinerii noștri gândesc foarte mult așa, să știți.
Problema este că, într-adevăr, ei nu prea votează, pentru că au fost dezamăgiți de foarte mulți. Miza mea este să-i mobilizăm, pentru că asta este până la urmă și vocea României viitorului.
Îi mobilizați să voteze ce anume? Faceți un partid nou?
Există cel puțin cinci-șase create în ultimii doi-trei ani în această zonă și eu cred că ele au nevoie să coopereze, să crească organic, să își facă susținători în toată țara.
Eu îmi ofer serviciile, să fiu alături de ei, să-i însoțesc, să facem o revoluție în zona tinerilor României.
Ce înseamnă că vă oferiți serviciile? Intrați într-unul dintre aceste partide, să-i deveniți lider?
Cred că oricine se oferă să fie facilitator nu trebuie să se asocieze imediat unuia sau altuia. Eu vreau să văd tot ceea ce există în această direcție în România și vreau să fiu un negociator cinstit care vrea să vadă cum poate mișcarea verde prinde cu adevărat în România.
Există mai multe partide mici care încearcă să facă acest lucru în mod legitim, sunt altele care încearcă să facă ilegitim, fiind niște antene ale vechilor partide PSD și PNL, care au dorit mereu să țină cumva inexistentă zona asta politică.
Veți candida pentru europarlamentare pe o listă comună a acestor partide verzi?
Aceste considerații sunt un pic devreme pentru că nu pot să mă pronunț eu pentru oameni politici care sunt decidenți pentru ei. Eu vreau să construiesc în zona asta, vreau să ajut oamenii, care sunt deja în zona asta și alții care nu se regăsesc, să-și găsească o casă. Aduc politici europene moderne și, cred, profitabile.
Nu sunt de acord cu premiza că românii nu rezonează cu așa ceva. Eu cred că românilor, de fapt, nu li s-a explicat sau li s-a explicat prost, au fost mințiți foarte mult și ce înseamnă politica, și ce înseamnă ecologia, și ce înseamnă Europa.
Vă bazați pe cercetări sociologice când spuneți că rezonează?
Am cercetări sociologice care arată temele principale pentru tineri și care nu se găsesc deloc în agendă.
De exemplu, sănătatea mintală. Știați că au suferit foarte mult din cauza pandemiei? Știați că au oportunități mai mici să intre în economie? Știați că stau până la 35 de ani cu părinții acasă pentru că nu-și permit să se mute? Știați că s-a mutat vârsta cu aproape 10 ani de când se desprind din sânul familiei?
Toate aceste preocupări sunt tratate, din păcate, foarte populist. Majoritatea temelor tinerilor efectiv nu există pe agenda publică. Și toate acestea sunt teme asumate de verzi.
E păcat că în România “verde” se înțelege doar ca o îmbrățișare de copaci sau ceva de genul ăsta.
În Europa, “verde” este foarte mult despre stat de drept, despre egalitate de șanse. Vă dau un exemplu european în privința burselor Erasmus.
Copiii români, 35.000, care merg anual cu burse Erasmus sunt în mare parte copii care își permit așa ceva. Copiii care nu-și permit nici măcar nu îndrăznesc. De ce? Cuantumul acestor burse este prea mic. Ce faci cu 600 de euro în Paris? Trebuie să îți dea tata încă 5-600.
Toate chestiunile astea nu mi se par în regulă, vreau să le reprezint, vreau să fiu voce pentru ele.
Ați părăsit nu doar Renew, ci și USR, pe listele căruia ați fost ales. De ce?
Mai fac o singură excepție să vorbesc despre acest subiect, ține deja de istorie.
Încep prin a spune că sunt departe de a fi fost singurul care a făcut acest pas. Am pierdut o bună parte din floarea USR, care a fost dezamăgită de ceea ce se întâmplă în interior. Principiile pe care a pornit USR, ceea ce voia și strada, au fost nimicite.
USR a devenit efectiv proprietatea privată a unui grup restrâns de prieteni. Nu mai reprezintă vocea străzii, nu există nici canale interne de discuție. Totul a devenit un mic monopol privat, cu un vad și o siglă care a însemnat cândva ceva.
Unii spun că nu ați vrut să vă plătiți cotizația specială de europarlamentar.
Ca europarlamentar sunt supus legilor care guvernează statutul deputatului european și nu am voie să intru în astfel de înțelegeri în privința acelei cotizații.
Pentru mine statul de drept și legea contează și vor conta mai mult oricând decât pretențiile politice ale unui coleg.
Adică USR v-a pretins o cotizație care este interzisă de legislația europeană?
Am cerut o opinie de la serviciul juridic european în momentul în care s-a impus această cerință și răspunsul a fost negativ, în sensul că nu este conformă cu ceea ce pretinde statutul. Eu știu că în 2017 s-a strigat că statul de drept e important și asta încerc să fac.
Cum de nu v-ați alăturat REPER?
Mă înțeleg bine cu colegii care sunt în REPER, însă este vorba totuși de o preferință clară, ideologică și asumată. Eu cred că România are nevoie de rețete foarte clare de predictibilitate a politicienilor și îmi doresc să dezvolt acest sector al societății, să încerc să îl scot la vot.
Am plecat la drum în politică susținut de anumiți oameni care se găseau atunci în USR, în bună parte nu mai sunt astăzi acolo și trebuie recuperați din resemnare.