Artistul Tudor Chirilă, unul dintre liderii de opinie ai mişcării Rezist care a scos sute de mii de oameni în stradă în 2017, oferă câteva explicaţii legate de cauzele pentru care manifestaţiile s-au stins în România, deşi ar fi destule motive ca lumea să protesteze.
„De ce nu mai iese lumea la proteste? E o întrebare care se aude de peste tot. Și din partea celor care au fost în stradă și din tabăra care vrea să acrediteze în continuare ideea că protestele începute în 2017 după ordonanța 13 au fost rezultatul unor manevre oculte, idee răspândită la greu de televiziunile de știri ale „penalilor” despre care s-a aflat ulterior că sunt finanțate consistent din banii unor partide politice.
Totuși, de ce nu se mai iese la proteste? Cred că există multe răspunsuri și deși nevoia pentru o propoziție unică și clară e mare, din păcate, nu cred că așa se poate răspunde. Am să încerc să acopăr o parte din motivele comune tuturor celor care au fost în stradă", aşa începe Tudor Chirilă o lungă postare pe Facebook în care vorbeşte pe puncte despre motivele care ţin românii în casă.
Sentimentul inutilității
În primul rând, el crede ca este vorba despre "sentimentul inutilității".
Chirilă aminteşte că mișcarea civică creată în momentul OUG 13 a fost o reacţie "la o mârșăvie care încerca să pună la adăpost o întreagă mafie politică transpartinică". Oamenii din stradă au devenit interesați să înțeleagă legi și era un trafic de cunoștințe juridice. Apoi, "protestele s-au cristalizat împotriva unui partid nociv care părea acaparat de un singur om. (...) Liviu Dragnea portretiza fără echivoc imaginea liderului unei oligarhii antidemocratice, procorupție", iar Opoziția din acel moment s-a folosit de proteste: Au beneficial şi PNL, şi USR, iar "Klaus Iohannis a transformat lupta anti PSD a celor din stradă în propriul mesaj electoral".
Aşa că oamenii au sperat că o schimbare se va produce. Dar au trecut 6 ani şi "lucrurile par să stea chiar mai prost", pentru PNL s-a aliat cu PSD cu binecuvântarea președintelui, care "a întors armele 180 de grade trădând fiecare cuvânt din discursul său electoral".
În plus, "Justiția a fost atacată subtil, cu mișcări de învăluire, din Parlament. A început un atac constant la instituțiile statului prin toate mijloacele: legislație, ordonanțe de guvern, numiri politice care să țină "sistemul" în frâu".
Şi nici USR nu a părut pregătit pentru multe portofolii ministeriale, iar "luptele din interiorul partidului și eliminarea din Parlament a unor membri activi, precum și dezertările ulterioare, au creat și mai multă confuzie".
Aşa că e firesc ca oamenii care au fost în stradă să simtă acum "indignare, disperare, lehamite și, într-un final, blazarea", cel mai periculos sentiment dintre toate.
"Dacă după atâția ani de proteste cu atâtea zeci de mii de oameni nu se schimbă nimic atunci ce sens mai are orice? Dacă după mitingul din 10 august, care s-a soldat cu o reprimare a protestului fără precedent între mișcările de stradă începute în 2017, nu avem încă pe nimeni găsit vinovat, ce sens mai are totul?", scrie Tudor Chirilă.
Pandemia şi incompetenţa
Un rol l-a avut însă şi pandemia, care a polarizat societatea între vacciniști şi antivacciniști. În plus, a acaparat agenda publică și a deschis ușa teoriilor conspiraționiste.
"Pandemia a alimentat multor români sentimentul că protestele sunt inutile căci, iată, oricum suntem controlați din exterior, deci ce sens mai are să încercăm să schimbăm ceva? Din nou, material perfect pentru blazare și pentru sentimentul inutilității".
Apoi, vine motivul 3: Incompetența.
"Dacă s-a excelat la ceva în ultimii ani a fost cantitatea de incompetență crasă care domină clasa politică și instituțiile statului sau aparatul administrativ. Sentimentul că incompetența este unicul criteriu care te califică la o funcție politică înaltă sau la o poziție în diverse instituții care țin de administrația publică prevalează", scrie Tudor Chirilă.
Şi, în faţa acestei uriașe imposturi, oamenii au considerat că lupta e pierdută, fiecare s-a întors la ideea că mai bine să lupte pentru el, să se descurce.
Manipularea media
În plus, mişcarea din stradă a fost intens criticată de "televiziunile penalilor și păpușile lor ascultătoare".
"Păpușile din studiourile de televiziune au reușit să transforme un hashtag într-o mișcare. Au inventat lideri, organizare, finanțări externe. Au împachetat totul în "spaime" eficiente: drogați, controlați, agenți ideologici, neomarxiști, extremiști. Au fost trimise în derizoriu și luate în bășcălie toate solicitările sau valorile pentru care se ieșise în piață", arată Tudor Chirilă.
În faţa acestei situaţii, evident că "te cuprinde lehamitea. Și, din nou, blazarea. Când propagandiștii și manipulatorii urlă din toți bojocii că tu ești propagandistul și când vezi că asta devine agenda unei televiziuni despre care afli ulterior că e plătită de partidele de la putere, ți se acrește. Când vezi că mii de români își însușesc limbajul manipulării media, te simți nedreptățit și începi să-ți pui întrebări vis a vis de eficiența acțiunilor tale, vis a vis de rostul timpului pierdut în frig, luni de zile".
Strategia restaurației
Apoi, Chirilă a observat şi cum sistemul a învăţat din greşelile lui 2017 şi s-a reorganizat, iar "atacurile la statul de drept au fost mult mai lente, mult mai stabile, mult mai elaborate".
Schimbările s-au făcut din Parlament cu ajutor CCR. Iar ulterior cu ajutorul președintelui Iohannis și al PNL.
S-au făcut "reforme" în mai multe domenii (în educație, în sănătate, în taxe și impozite sau în măsuri împotriva sectorului antreprenorial), "astfel încât atenția opiniei publice a devenit incapabilă de a urmări atâtea planuri".
Iar când atenția e provocată din atâtea părți e greu să reușeşti să articulezi un protest.
Cu ce mai poți înlocui blazarea și lehamitea?
După aceste explicaţii, Chirilă însă nu vrea să termine pesimist şi se gândeşte unde am fi ajuns cu România dacă nu erau acele proteste din 2017. "Multă lume ar putea să răspundă că nu contează, că am ajuns tot acolo, dar așa o fi? Și dacă protestele alea nu au contat deloc, oare de ce s-a dezlănțuit o campanie media de manipulare atât de mare cu rostul de a le duce în derizoriu sau a le atribui un stăpân nevăzut?"
Pentru că suntem o democrație tânără, trăim cu așteparea ideală că după ce am votat ar trebui să se întâmple ceva fără ca noi să fim parte din treaba aia, ceea ce nu este adevărat.
"Adică, să luăm un administrator pe scara blocului, să nu-l verificăm niciodată și când vedem că nu mai e niciun ban în fondul de rulment să ridicăm fatalist din umeri, hei, toți sunt la fel. De zeci de ani votăm răul cel mai mic. Dar, atenție, votăm răul. Cel mai mic, dar răul.
Păi când știi că orice votezi e rău, oare nu e de datoria ta să-ți aperi votul? Să faci scandal în stradă pentru votul tău? Chiar dacă l-ai dat unui hoț, să-l determini prin presiunea protestului să nu mai fure? E mai bună o lume conformistă, fără niciun protest? Oare dacă Bode ar fi avut 15 mii de oameni în piață care să-i fi cerut demisia pentru că a plagiat, ar mai fi fost acolo? Oare e așa ușor să guvernezi și să faci potlogării dacă ai zeci de mii de oameni în Piața Victoriei?", se întreabă artistul şi ne dă o temă de gândire.
"Câștigul cel mai mare pe care îl poate avea mafia politică este ăsta: să alimenteze ideea că protestul e degeaba și că românii sunt definitiv dezbinați de manipulările media care curg continuu".
Uitându-se în urmă, Chirilă spune că nu regretă absolut nimic şi nu crede că "beneficiile personale i-au motivat pe oameni să iasă în stradă. Asta e o enormă prostie, care însă a fost repetată îndeajuns ca unii să și-o asume, ca în lecțiile de propagandă".
Întrebarea finală este simplă: cu ce mai poți înlocui blazarea și lehamitea?
Postarea se încheie cu un citat în limba engleză care explică mai bine tot ce a vrut să scrie mai sus:
"No totalitarians, no wars, no fears, famines or perils of any kind can really break a man’s spirit until he breaks it himself by surrendering. Tyranny has many dread powers, but not the power to rule the spirit"- Edgar Sheffield Brightman
Citiţi integral postarea lui Tudor Chirilă: