„Tinerii din România sunt foarte motivați să acționeze în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice”, a spus președintele Klaus Iohannis, în discursul susținut la summit-ul pentru mediu COP27 din Egipt.
Totuși, presiunea publică în chestiuni de mediu rămâne modestă în România, cu toate că aproape 80% dintre români cred că schimbările climatice sunt reale şi produc efecte vizibile, iar mai mult de 50% sunt gata să facă eforturi personale pentru protejarea mediului şi susţinerea economiei circulare (INSCOP, iunie 2022).
Există trenduri care susțin economia verde, în special printre persoanele educate și tinere, și care devin tot mai populare.
Cea mai mare problemă a electoratului în această privință este neîncrederea în capacitatea statului de a lua măsuri, de a impune reguli și de a monitoriza aplicarea acestora.
Astfel, dacă ar cunoaşte traseul deşeurilor/gunoiului de la colectare şi până la reciclare şi ar fi siguri că deşeurile sunt reciclate, 75,6% dintre români ar fi de acord să plătească mai mult pentru a cumpăra produse reciclabile.
Acest răspuns sugerează că populația ar fi dispusă să susțină politici verzi, dar numai în măsura în care statul și-ar lua în serios rolul și prin agențiile sale centrale și locale ar verifica lanțul reciclării, fiindcă după câteva reportaje apărute la televiziunile mari în urmă cu un an sau doi, în care gunoiul strâns pe categorii ajungea în aceeași groapă comună, oamenii și-au pierdut încrederea.
Cercetările sociologice arată că electoratul e mai pregătit să susțină politicile verzi decât politicienii. Românii par să fie cu un pas în fața Guvernului și să înțeleagă mai bine urgența mesajului secretarului general al ONU, Antonio Guterres: „Omenirea are de ales: cooperează sau piere".
COP27 se traduce prin a 27-a conferință a părților sau mai exact a țărilor care au semnat Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice.
Klaus Iohannis a vorbit în fața celor peste 100 de șefi de stat și de guvern prezenți la Sherm El Sheikh despre seceta pe care a traversat-o România anul acesta și despre efectele ei negative asupra „alimentării cu apă, producției hranei și a generării de electricitate”.
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, de 40 de ani încoace în România se înregistrează între 4 și 6 ani secetoși la fiecare zece ani. În acest an agricol, de pildă, deci între 1 septembrie 2021 și 31 august 2022, au fost 9 luni secetoase din cele 12, un record care are toate șansele să fie depășit anul care vine.
Cu toate că este semnatară a Convenției de la Paris (aprilie 2016) privind schimbările climatice, România nu a avut nicio strategie prin care să pună în aplicare ceea ce și-a asumat acum șase ani. Nivelul emisiilor este mai mare decât cel proiectat, iar oficialii de la București aveau nevoie de politici mult mai stricte pentru a se încadra în țintele asumate, de limitare a încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius până în 2030.
De altfel, doar 26 de state din 193 se află în grafic, potrivit celui mai recent raport publicat de ONU.
Ministrul român al Mediului, Tanczos Barna, care participă la discuțiile și negocierile pentru COP27, a declarat că România susține deciziile UE la Sharm EL Sheikh și că deja strategiile de decarbonizare sunt puse în practică de statele europene pe două axe: reducerea folosirii cărbunilor în sistemul energetic și trecerea la mașinile electrice după 2035.
Ministrul român de resort a lansat anul acesta planul cunoscut sub numele de Rabla local, de scoatere din circuit a 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani, o cerință prinsă și în cunoscutul PNRR, Planul Național de Relansare și Reziliență: oamenii pot renunța la mașina veche pentru 3.000 de lei, pe care îi pot lua de la primăria de domiciliu, fără obligația de a-și cumpăra o mașină nouă, dar cu interdicția de a achiziționa în următorii trei ani un autoturism cu normă de poluare Euro4 sau mai mică.
Aceasta e principala realizare a României în materie de politici verzi, alături de cofinanțarea panourilor voltaice pentru gospodării, unde există însă o serie de nemulțumiri și probleme, fiindcă proprietarii acestora nu pot deveni prosumatori, altfel spus nu pot livra în circuitul național surplusul pe care îl au vara, în așa fel încât să se compenseze cu ceea ce consumă iarna.
Pe de altă parte, de la declanșarea crizei energetice, România nu a repornit nicio centrală pe bază de cărbune care să nu fi avut autorizație de mediu, după cum susține Tanczos Barna la Digi24, insistând că țara are nevoie pentru echilibrarea sistemului de hidroenergie, energie nucleară și energie bazată pe gaz.
Între timp, însă, lemnul de foc e tot mai cerut, pădurile sunt devastate de ani de zile, în vreme ce activiștii ecologiști sunt hărțuiți sau, pur și simplu, ignorați.
Avansul României pentru adoptarea politicilor verzi e anemic și e, deocamdată, greu de crezut că, până în 2030, țara va renunța la cărbuni, din 2035 nu va mai înmatricula autoturismele care merg pe bază de benzină sau motorină și majoritatea gospodăriilor se vor putea susține energetic.
Totuși, important e că Bucureștiul rămâne ancorat în planul Uniunii Europene, fiindcă doar așa poate avansa chiar și în lipsa voinței politice. Strategiile României sunt strategiile UE. E mai simplu așa pentru decidenții autohtoni.
Sabina Fati