Principiul „poluatorul plătește”, aplicat în multe țări de pe glob, nu este respectat și la nivel mondial. SUA, Marea Britanie, Canada și Australia au o contribuție mai mică la fondul pentru climă destinat țărilor în curs de dezvoltare, în comparație cu poluarea pe care o produc.
Țările bogate au promis că vor contribui cu 100 de miliarde de dolari anual, până în 2020, la fondul de sprijin pentru țările sărace, afectate de schimbarea climatică, însă o analiză realizată de Carbon Brief atestă că unele dintre acestea nu și-au respectat obiectivul asumat.
Analiza include datele a 24 de țări, inclusiv toate statele membre G7, care au contribuit cu 40% la poluarea la nivel mondial și și-au asumat obligația de a acorda finanțarea potrivit tratatului ONU pentru climă, relatează The Guardian.
Pe baza calculării emisiilor istorice de CO2, Statele Unite ar trebui să contribuie în fiecare an cu 40 de miliarde de dolari la acest fond, dar au plătit doar 7,6 miliarde în 2020, ultimul an pentru care datele sunt disponibile.
Australia și Canada au achitat doar o treime din finanțarea indicată de analiză, în timp ce Marea Britanie a furnizat trei sferturi din contribuția sa, dar a rămas cu o datorie de 1,4 miliarde de dolari.
În timp ce unele țări au plătit mai puțin, altele și-au depășit cota care le revenea în corelație cu contribuția la poluare.
Elveția a plătit de patru ori mai mult, iar Franța și Norvegia au plătit de trei ori mai mult. Japonia, unul dintre cei mai mari finanțatori ai fondului, a plătit 13 miliarde de dolari, mai mult decât dublu față de limita necesară.
Potrivit raportului, doar cinci țări și-au mărit contribuția din 2021 până acum: Japonia, Italia, Olanda, Norvegia și Suedia.
Fondul anual de 100 de miliarde de dolari avea ca scop reducerea emisiilor de carbon și eforturile de adaptare ale comunităților la vremea extremă provocată de încălzirea globală.
Mai multe rapoarte au arătat, însă, săptămâna trecută, că planeta se află tot mai aproape de o catastrofă climatică, iar omenirea nu are o soluție credibilă de limitare a emisiilor de carbon care să genereze o creștere a temperaturii globale de 1,5 grade Celsius, considerat nivelul maxim până la care poate fi evitat punctul maxim al crizei climatice.
Rezolvarea problemei finanțării fondului global pentru climă va fi esențială pentru a obține un progres la summit-ul de mediu Cop27 care a început duminică în Egipt.
Contribuția statelor bogate este vitală pentru coalizarea unei acțiuni globale de evitare a unei catastrofe climatice. Deși recunosc că țările vulnerabile se confruntă cu o situație „de viață și de moarte" și au nevoie de mai mult, nu numai de fondul de 100 de miliarde de dolari, statele bogate au făcut prea puțin pentru a strânge acești bani.
Președintele Cop26, Alok Sharma, care a comandat raportul, a declarat că va fi nevoie de trilioane de dolari pentru a lupta contra crizei climatice.
Potrivit fostului președinte al Insulelor Maldive, Mohamed Nasheed, analiza pentru grupul V20 al celor mai vulnerabile țări arată că acestea au suferit pierderi de 500 de miliarde de dolari din cauza efectelor schimbării climei. „Justiția elementară cere ca aceia care sunt cei mai responsabili pentru provocarea crizei climatice să-i sprijine financiar pe cei care suferă cel mai mult în prima linie a frontului schimbării climatice. În fiecare an vedem cum furtunile devin mai puternice, iar valurile sunt mai mari", a spus acesta.
Grupul V20 reprezintă o populație de 1,5 miliarde de oameni din 58 de țări vulnerabile.