Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va fi suplimentat cu 1,4 miliarde de euro, anunţă europarlamentarii Siegfried Mureşan şi Dragoş Pâslaru.
Aceşti bani sunt pentru investiţii în energie, în contextul crizei actuale.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu presa care a avut loc la Bruxelles.
„Fiecare stat membru propune Comisiei Europene propriul mini-PNRR şi investiţiile pentru care vrea să aloce aceşti bani”, a spus Siegfried Mureşan. Este vorba despre o alocare suplimentară de 1,4 miliarde de euro pentru România, prin componenta RePowerEU care aparţine de mecanismul european de redresare şi rezilienţă.
Banii practic vor fi distribuiţi prin acelaşi mecanism ca şi PNRR. Partea de investiţii şi reforme, care ţine de PNRR, poate fi modificată, însă numai în sensul modificărilor în zona de investiţii din energie.
Banii necheltuiţi, tot pentru energie
De asemenea, europarlamentarii vor să propună ca fondurile europene pentru coeziune, fondurile europene clasice, să poată fi realocate pentru investiţii în energie. România riscă să ajungă la 9-12 miliarde de euro bani neangajaţi din exerciţiul financiar 2014-2020.
Proiectul trebuie să treacă de Consiliul UE pentru a putea fi pus în practică.
„Nu ar trebui ca cele 5-6 miliarde recuperate să fie puse doar în proiecte mari, ci ar fi o investiţie majoră în nivelul de trăi din România. Nu sunt împotriva unor măsuri de a creşte capacitatea de producţie pe termen lung”, a spus Dragoş Pâslaru.
Potrivit lui, peste 1 milion de locuitori din România ar putea beneficia de investiţii din bani europeni pentru eficienţă energetică, în panouri solare sau în izolarea termică a locuinţei.
Care sunt însă şansele ca România să atragă aceste fonduri, în condiţiile în care în 9 ani din cei 10 alocaţi a reuşit să absoarbă circa jumătate din fondurile structurale?
Este vorba de mecanismul de atragere a fondurilor, care va fi mult mai simplu, explică Pâslaru, care spune că birocraţia de atragere a fondurilor va fi simplificată la maximul posibil.
Decizia trebuie aprobată de către Consiliul UE, într-o discuţie cu Parlamentul European şi cu Comisia Europeană.