Liderii UE au anunţat un acord obţinut în cursul nopţii de joi spre vineri asupra unei „foi de parcurs”, care urmează să introducă măsuri pentru a stopa creşterea preţurilor la energie.
La finalul unor negocieri dure, blocul a dorit să prezinte un front unit, chiar dacă mai rămân numeroase puncte de rezolvat, iar negocierile din săptămânile următoare se anunţă dificile, comentează AFP.
"Avem acum o foaie de parcurs foarte bună", a spus şefa Comisiei, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a referit la "un acord asupra unui pachet de măsuri" care urmează să fie "tratate cu fineţe".
Mai puţin optimist a fost cancelarul german, Olaf Scholz, care a subliniat că, dacă miniştrii Energiei nu ajung să se înţeleagă asupra unei versiuni finale, va fi nevoie de un nou summit.
Potrivit preşedintelui francez, Emmanuel Macron, mecanismele avute în vedere ar putea fi implementate "la sfârşitul lui octombrie, începutul lui noiembrie". El a estimat că liderii "au trimis pieţelor un semnal foarte clar al hotărârii şi al unităţii (lor)".
Ce s-a stabilit
Potrivit concluziilor difuzate la finalul întâlnirii, şefii de stat şi de guvern cer Comisiei să le transmită de urgenţă "decizii concrete" cu privire la un set de măsuri, inclusiv intervenţii pentru a calma volatilitatea preţurilor la gaze:
- achiziţii voluntare în comun de gaze, cu excepţia agregării obligatorii a cererii pentru un volum echivalent cu 15% din nevoile de constituire de stocuri, în conformitate cu nevoie naţionale, şi accelerarea negocierilor cu parteneri de încredere cu scopul de a încheia parteneriate reciproc avantajoase prin valorificarea greutăţii colective pe piaţă a Uniunii şi prin utilizarea pe deplin a Platformei energetice a UE;
- o nouă valoare de referinţă complementară, până la începutul anului 2023, care să reflecte cu o acurateţe mai mare condiţiile de pe piaţa gazelor;
- un interval de preţuri dinamic temporar pentru tranzacţiile de gaze naturale pentru a limita imediat episoadele de preţuri excesive ale gazelor;
- un cadru temporar al UE pentru a plafona preţul gazelor în producţia de energie electrică, inclusiv o analiză a costurilor şi a beneficiilor, fără a modifica ordinea de merit, preîntâmpinând totodată creşterea consumului de gaze, abordând efectele în materie de finanţare şi distribuţie şi impactul său asupra fluxurilor în afara graniţelor UE;
- îmbunătăţiri ale funcţionării pieţelor energiei pentru a spori transparenţa pieţei, a atenua criza de lichiditate şi a elimina factorii care amplifică volatilitatea preţurilor gazelor, asigurând totodată menţinerea stabilităţii financiare;
- simplificarea mai rapidă a procedurilor de autorizare pentru a accelera introducerea surselor regenerabile de energie şi a reţelelor, inclusiv prin măsuri de urgenţă;
- măsuri de solidaritate energetică în cazul perturbării aprovizionării cu gaze la nivel naţional, regional sau la nivelul Uniunii, în lipsa unor acorduri bilaterale de solidaritate;
- intensificarea eforturilor de economisire a energiei;
- mobilizarea instrumentelor relevante la nivel naţional şi la nivelul UE.
Germania s-a împăcat cu Franţa?
Întrebat despre disensiunile cu Germania, Emmanuel Macron a afirmat că discuţia între patru ochi cu cancelarul Scholz a făcut posibilă "clarificarea multor lucruri".
Cu câteva ore mai devreme, el estimase că Berlinul cântă de unul singur, părând că aruncă asupra germanilor responsabilitatea pentru dificultăţile Europei.
"Cred că nu este bine nici pentru Germania, nici pentru Europa ca să se izoleze (…). Rolul nostru este să facem totul pentru ca să existe o unitate europeană şi ca Germania să facă parte din aceasta", a spus el.
"Este foarte clar că Germania a acţionat întotdeauna într-un mod foarte solidar", i-a răspuns Olaf Scholz.
Cancelarul fusese acuzat de egoism după ce a anunţat la sfârşitul lui septembrie un plan de sprijin de 200 de miliarde de euro pentru economia germană, neconcertat cu partenerii săi.
Pe de altă parte, Parisul a anunţat joi un proiect de infrastructură, după ani de blocaj: Franţa, Spania şi Portugalia vor construi o conductă submarină între Barcelona şi Marsilia, destinată transportului de gaz şi apoi de hidrogen verde.
La miezul nopţii, după peste 12 ore de negocieri între cei 27, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz au afişat o anumită dorinţă de destindere, neamţul evocând mai ales o relaţie "intensă şi fructuoasă". Cei doi urmează să se întâlnească miercuri la Paris.