Limitarea mandatelor rectorilor la două mandate, însumând maximum 8 ani, este stipulată în Carta Universității din București, iar instituția cere decidenților să aplice acest principiu, după ce Guvernul a avizat negativ propunerea legislativă inițiată în acest sens de USR.
Orice universitate publică modernă trebuie să fie organizată și să funcționeze ca o democrație a egalilor, în care puterea este administrată colectiv și nu poate fi confiscată de o singură persoană, căreia i-a fost încredințată conducerea doar temporar de către comunitatea academică. Ca atare, Universitatea din București a stipulat clar, fără echivoc, în propria Cartă, că „o persoană nu poate fi rector mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele, de întreruperile acestora și de circumstanțele în care s-au produs aceste întreruperi”, a transmis conducerea instituției, într-un comunicat remis SpotMedia.ro.
"Considerăm că, atâta timp cât rectorii sunt votați prin vot universal, așa cum se întâmplă și cu președintele României, numărul de mandate al rectorilor trebuie să fie limitat. De asemenea, exemplul președintelui Academiei Române, care la rândul său nu poate avea mai mult de două mandate, este și el foarte relevant pentru modelul ce trebuie adoptat de către universități", se arată în comunicat.
Instituția precizează că apelul la autonomia universitară, un principiu fundamental al funcționării universităților în statele democratice în stabilirea numărului de mandate, ridică negreșit problema gradului de influență, control și autoritate pe care un rector aflat la trei sau peste trei mandate îl are asupra comunității academice și a forurilor de decizie colectivă, precum Senatul universitar.
"Modelele autoritare și discreționare de control al votului, al reprezentanților la congrese de alegeri și foruri de conducere și decizie, iar în final al partidelor politice, au fost prea vizibile social în ultimele decenii pentru a nu crea reala îngrijorare că pot fi preluate din politică și în universitățile din România", se arată în comunicat.
Conducerea universității atrage atenția că unul dintre subterfugiile folosite de cei care încearcă acum să se permanentizeze pe funcțiile de rector este acela că legea nu decide pentru trecut, ci pentru viitor, deci numărul de mandate, chiar dacă va fi limitat, va trebui numărat de la zero, odată cu adoptarea noilor Legi ale Educației.
"Considerăm că Legea Învățământului Superior trebuie să precizeze clar, așa cum a făcut-o și Universitatea din București în propria Cartă, că se stabilește o limită de 8 ani în funcție, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele, de întreruperile acestora și de circumstanțele în care s-au produs aceste întreruperi", precizează Universitatea din București.
Guvernul Ciucă a dat aviz negativ propunerii legislative inițiate de USR care prevede că rectorii nu pot avea mai mult de două mandate, însumând 8 ani, în fruntea aceleiași universități.
Executivul a prezentat ca argument pentru avizarea negativă proiectul Legii învățământului superior lansat de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, unul dintre viitorii beneficiari ai legii.
Proiectul nu impune nicio limită prevăzută în mod explicit a mandatelor pe care un rector le poate deține în fruntea unei universități, iar Cîmpeanu se numără printre puținii rectori aflați la al treilea mandat, graţie unui amendament la lege introdus în 2014 de ministrul PSD Mihnea Costoiu, el însuși beneficiar, prin care s-a adăugat termenul de "mandate complete".