Preşedintele Klaus Iohannis a participat, luni şi marţi, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, desfăşurată la Bruxelles, în care au fost discutate numeroase teme importante, de la situația avionului deturnat la Minsk, la implementarea certificatului digital COVID.
În ceea ce priveşte coordonarea pandemiei de COVID-19, la nivel european, liderii UE au luat notă de progresele înregistrate cu privire la derularea campaniilor de vaccinare, evidenţiind importanţa menţinerii unui ritm accelerat al acestui proces, precum şi a continuării eforturilor de consolidare a producţiei şi furnizării de vaccinuri pe întreg teritoriul Uniunii.
În intervenţia sa, Iohannis a reafirmat susţinerea României pentru menţinerea abordării coordonate, la nivel UE, a unei relaxări graduale a măsurilor restrictive introduse de statele membre.
"Preşedintele Klaus Iohannis a salutat finalizarea negocierilor interinstituţionale privind Certificatul digital COVID şi a subliniat susţinerea ţării noastre pentru implementarea rapidă şi unitară a acestor certificate la nivel european. Preşedintele României a insistat asupra faptului că utilizarea acestui certificat nu trebuie să afecteze exercitarea dreptului fundamental al cetăţenilor la libera circulaţie", arată Administraţia Prezidenţială.
Relațiile UE-Rusia, sub lupă
În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut o dezbatere strategică cu privire la relaţiile UE - Rusia.
Şefii de stat şi de guvern au condamnat acţiunile "ilegale", "provocatoare" şi "disruptive" ale Federaţiei Ruse la adresa Uniunii şi statelor sale membre şi au reafirmat unitatea şi solidaritatea UE, precum şi sprijinul pentru Republica Cehă, respectiv pentru partenerii estici.
"Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii, care să conţină opţiunile de politică privind abordarea viitoare a relaţiilor cu Federaţia Rusă, apreciind necesară o implicare a Uniunii pentru consolidarea securităţii şi stabilităţii partenerilor estici, prin toate politicile şi instrumentele europene, şi, în special, a Parteneriatului Estic", arată Administraţia Prezidenţială.
Deturnarea avionului de Lukașenko, ”de o gravitate excepțională”
Totodată, liderii europeni au condamnat "ferm" acţiunile recente de deturnare a zborului Ryanair la Minsk şi reţinerea de către autorităţile din Belarus a jurnalistului Roman Protasevich şi a partenerei acestuia.
În context, şefii de stat şi de guvern au solicitat eliberarea imediată a celor doi, investigarea urgentă a incidentului aviatic, adoptarea de către Consiliul UE a unor sancţiuni suplimentare, inclusiv în domeniul economic, precum şi adoptarea de măsuri pentru interzicerea zborurilor companiilor aeriene belaruse în spaţiul aerian al UE, precum şi a accesului acestora pe aeroporturile din Uniunea Europeană.
"Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat această acţiune de o gravitate excepţională şi a susţinut demararea urgentă a unei investigaţii internaţionale care să determine circumstanţele producerii incidentului aviatic. De asemenea, preşedintele României a solicitat identificarea unor măsuri ferme de răspuns", indică Administraţia Prezidenţială.
Iohannis vrea combaterea încălzirii globale fără să fie afectată economia
Cu referire la schimbările climatice, şefii de stat şi de guvern au reiterat concluziile Consiliului European din decembrie 2020 şi au salutat acordul obţinut recent în negocierile privind legea climatică.
De asemenea, liderii europeni au invitat Comisia Europeană să lanseze pachetul de propuneri legislative "Fit for 55", precum şi să realizeze o evaluare detaliată a impactului de mediu, economic şi social a acestuia la nivelul statelor membre UE.
Iohannis a cerut elaborarea unor analize de impact care să includă o evaluare la nivel social, economic şi de mediu a acestor măsuri pentru tranziția ecologică, în fiecare stat membru.
Preşedintele Klaus Iohannis a punctat că este obligatoriu să fie identificate soluţiile prin care eforturile în lupta împotriva schimbărilor climatice să fie repartizate "echitabil" între statele membre UE şi să nu reprezinte un obstacol pentru dezvoltarea economică.
Relațiile UE cu Marea Britanie și războiul Israel-Palestina
Cu privire la relaţiile UE cu Marea Britanie, liderii europeni au salutat intrarea definitivă în vigoare, de la 1 mai, a Acordului Comercial şi de Cooperare între UE şi Regatul Unit, care, împreună cu Acordul de retragere şi Protocoalele sale, oferă cadrul relaţiilor dintre cele două părţi.
Şefii de stat şi de guvern au subliniat necesitatea implementării integrale şi efective a celor două acorduri, evidenţiind şi necesitatea desfăşurării relaţiilor în condiţiile unui echilibru permanent între drepturile şi obligaţiile partenerilor.
Liderii europeni au reafirmat faptul că relaţiile cu Regatul Unit trebuie să rămână reciproc avantajoase, fără a afecta integritatea Pieţei Unice, a Uniunii Vamale şi a autonomiei decizionale a UE.
Consiliul European a făcut apel la Regatul Unit să respecte principiul nediscriminării între statele membre UE.
Cu privire la evoluţiile din Orientul Mijlociu, liderii europeni au salutat încetarea focului, care ar trebui să pună capăt violenţelor în regiune, fiind reiterat angajamentul ferm al Uniunii Europene pentru soluţia celor două state, precum şi pentru continuarea eforturilor, împreună cu partenerii internaţionali, în vederea redemarării unui proces politic în regiune.
Citește articolele zilei pe Spotmedia.ro:
