Pericolul dietelor sărace în carbohidrați - studiu de amploare, pe 30 de ani

Pericolul dietelor sărace în carbohidrați - studiu de amploare, pe 30 de ani
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

O dietă cu puțini carbohidrați este adesea promovată ca soluție pentru o inimă sănătoasă. Însă un nou studiu sugerează că lucrurile sunt mai nuanțate: nu cantitatea de carbohidrați contează cel mai mult, ci calitatea lor.

Cercetarea, publicată în revista științifică Journal of the American College of Cardiology, arată că simpla reducere a carbohidraților sau a grăsimilor din alimentație nu garantează automat un risc mai mic de boli cardiovasculare.

Cercetători de la Harvard University au analizat datele alimentare și starea de sănătate a aproximativ 200.000 de profesioniști din domeniul medical, monitorizați timp de 30 de ani.

Rezultatele au arătat că persoanele care țineau o dietă săracă în carbohidrați, dar consumau frecvent carbohidrați rafinați sau de slabă calitate aveau un risc cu 14% mai mare de a dezvolta boli de inimă. În schimb, atunci când carbohidrații proveneau din surse sănătoase, precum cerealele integrale, riscul de boală cardiovasculară scădea cu aproximativ 15%, scrie National Geographic.

„Mesajul nostru principal este că sănătatea nu ține doar de reducerea carbohidraților sau a grăsimilor. Calitatea alimentelor este cea care contează cel mai mult”, explică autorul studiului, Zhiyuan Wu, cercetător postdoctoral în cadrul departamentului de nutriție al Harvard.

Diferența dintre carbohidrați „buni” și „răi”

Organismul are nevoie de macronutrienți - carbohidrați, proteine și grăsimi - pentru a produce energie și pentru a susține funcționarea normală a organismului. Există însă diferențe importante în calitatea alimentelor pe care le consumăm.

În cadrul studiului, cercetătorii au făcut distincția între carbohidrații rafinați, considerați de calitate scăzută, precum produsele din făină albă sau alimentele ultraprocesate, și carbohidrații de calitate, cum sunt cerealele integrale.

Aceeași diferență apare și în cazul grăsimilor. Grăsimile considerate nesănătoase, în special cele trans și cele saturate, întâlnite frecvent în carne roșie, smântână sau unt, sunt mai greu metabolizate de organism și sunt asociate cu un risc mai mare de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. În schimb, grăsimile considerate benefice, precum cele din avocado sau nuci, sunt mai ușor utilizate de organism pentru energie și contribuie la menținerea senzației de sațietate.

Dietele bazate pe alimente integrale, cele mai sănătoase

Pentru analiză, cercetătorii au comparat modele alimentare considerate sănătoase cu unele considerate nesănătoase. O dietă sănătoasă era definită prin consumul mai mare de carbohidrați de calitate și printr-un aport mai ridicat de proteine și grăsimi de origine vegetală. În schimb, o dietă nesănătoasă era caracterizată prin consum ridicat de carbohidrați rafinați și prin predominanța proteinelor și grăsimilor de origine animală.

Rezultatele au arătat că tipul alimentelor consumate influențează mai mult riscul de boală decât simpla reducere a carbohidraților sau a grăsimilor. Persoanele care consumau mai multe cereale integrale, leguminoase și grăsimi sănătoase aveau un risc mai scăzut de boli cardiovasculare comparativ cu cei care consumau frecvent carbohidrați rafinați și grăsimi animale.

Pentru a reduce riscul de erori din chestionarele alimentare, cercetătorii au analizat și probe de sânge de la peste 11.000 de participanți. Aceste analize au arătat că persoanele care urmau variante mai sănătoase ale dietelor low-carb sau low-fat aveau niveluri mai ridicate de colesterol „bun” și niveluri mai scăzute de trigliceride, un indicator asociat riscului cardiovascular.

De asemenea, la aceste persoane a fost detectat mai frecvent acidul hipuric, un metabolit care indică o dietă bogată în fructe și legume.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇