Probabil ți s-a întâmplat și ție să te cazezi într-un hotel și să te răsucești toată noaptea în pat. Dacă dormi, somnul e de proastă calitate, iar dimineața te simți obosit. Dar în noaptea următoare, chiar dacă ești tot în camera de hotel, somnul se îmbunătățește. Totuși, de ce dormim prost atunci când nu înnoptăm în propria casă?
O echipă de cercetători de la Universitatea Nagoya, din Japonia, a vrut să dezlege acest mister și l-a studiat pe șoareci. În cercetările de laborator, aceștia au identificat un grup de neuroni, care devin activi atunci când se schimbă mediul.
Acești neuroni eliberează o moleculă numită neurotensină, care menține starea de veghe. Efectul are un rol protector, ajutând organismul să rămână alert în fața potențialelor pericole dintr-un mediu necunoscut, se arată într-un raport publicat de jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
Descoperirea ar putea explica așa-numitul „efect al primei nopți” observat la oameni. În prima noapte petrecută într-un loc nou, creierul rămâne mai vigilent, aproape ca un paznic de noapte. Practic, „ține un ochi deschis” până când se convinge că mediul este sigur. Această reacție, practic o adaptare, a apărut pentru a crește șansele de supraviețuire.
Deși această tulburare a somnului este cunoscută de decenii, mecanismul cerebral din spatele ei rămăsese neclar.
„Amigdala extinsă este o regiune a creierului care procesează emoțiile și stresul la mamifere. În interiorul acestei regiuni, anumiți neuroni specifici, numiți neuroni IPACL CRF, produc neurotensină și se activează atunci când detectează un mediu nou. Neurotensina influențează apoi substanța neagră, o zonă a creierului care controlează mișcarea și starea de alertă”, a explicat Daisuke Ono, autor principal al studiului și lector la Institutul de Cercetare în Medicină a Mediului din cadrul Universității Nagoya.
Descoperirea ar putea duce la noi tratamente pentru insomnie
În cadrul experimentelor, cercetătorii au studiat șoareci plasați în cuști noi și le-au monitorizat activitatea cerebrală. Au observat că neuronii IPACL CRF au devenit extrem de activi în acest mediu necunoscut. Atunci când acești neuroni au fost inhibați artificial, șoarecii adormeau rapid, chiar și dacă nu erau familiarizați cu locul. În schimb, când neuronii erau activați, animalele rămâneau treze mai mult timp, scrie Medical Xpress.
Cercetătorii cred că același lucru se întâmplă și în cazul oamenilor.
Rezultatele ar putea deschide calea către noi tratamente pentru insomnie și tulburări de anxietate.
Mulți pacienți cu stres cronic sau tulburare de stres post-traumatic suferă de o stare excesivă de alertă pe timpul nopții. Medicamentele care vizează neurotensina ar putea ajuta la îmbunătățirea somnului în astfel de cazuri.