Judecătorul Curții Constituționale Dacian Dragoș, numit vara trecută prin decret prezidențial semnat de Nicușor Dan, a reacționat public pentru prima dată la contestația depusă de avocata AUR, Silvia Uscov, privind legalitatea numirii sale.
Într-un amplu punct de vedere transmis publicației Libertatea, Dragoș susține că îndeplinește fără echivoc condițiile constituționale pentru funcția de judecător CCR și acuză interpretări „eronate” ale parcursului său profesional.
„CV-ul meu a fost citit incomplet, părtinitor sau interpretat eronat”
Judecătorul CCR afirmă că a decis să iasă public pentru a clarifica aspecte care, în opinia sa, au fost prezentate distorsionat. „În contextul în care CV-ul meu a fost citit incomplet, părtinitor sau interpretat în mod eronat, sunt în situația de a preciza anumite aspecte importante. Îmi exprim încrederea în justiție și că aspectele reclamate vor fi lămurite”, a declarat Dacian Dragoș.
Acesta susține că decretul de numire este legal și că îndeplinește cerința constituțională privind vechimea: „Consider că decretul de numire este legal, deoarece îndeplinesc condiția de vechime pentru a fi judecător constituțional”.
Interpretarea articolului 143 din Constituție
Dragoș invocă explicit articolul 143 din Constituție, potrivit căruia judecătorii CCR trebuie să aibă „o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. El subliniază că textul constituțional permite cumularea celor două tipuri de activitate și nu impune exclusivitate.
„Din analiza textului constituțional rezultă că vechimea poate fi constituită fie din una din cele două activități, fie dintr-o combinație dintre cele două («sau»)”, a explicat judecătorul. În sprijinul acestei interpretări, el invocă și Decizia CCR 344/2025 privind numirea lui Mihai Busuioc, care arată că vechimea cerută presupune „îndeplinirea condiției de vechime în specialitatea studiilor juridice”.
Carieră universitară și experiență juridică
Dacian Dragoș își detaliază parcursul profesional, precizând că și-a început activitatea didactică la Facultatea de Drept „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca, iar din 2002 a devenit cadru universitar la Universitatea Babeș-Bolyai. A avansat până la poziția de profesor universitar și conducător de doctorat, cu cursuri exclusiv de drept, deținând abilitarea în domeniu din 2013.
El mai arată că a fost membru al Comisiei de științe juridice a CNATDCU și că a publicat la edituri internaționale de prestigiu, precum Oxford University Press, Cambridge University Press sau Springer. „Condiția impusă de textul constituțional este ca persoana vizată […] să aibă experiență în drept”, subliniază judecătorul, adăugând că legea nu condiționează vechimea de apartenența la o facultate de drept propriu-zisă.
Judecătorul CCR amintește și implicarea sa ca expert jurist în echipa României în litigiul Roșia Montană, câștigat în martie 2024. În final, el susține că au existat și alți judecători CCR aflați în situații similare, fără ca vechimea lor să fie contestată, făcând referire la Maya Teodoroiu, Iulia Motoc și Attila Varga.
„Rezultă că am peste 25 de ani de experiență în învățământul superior juridic și experiență de peste 23 de ani în activități juridice. Au fost și alți judecători ai CCR care s-au aflat în situații similare, fără a le fi contestată vechimea”, a conchis Dacian Dragoș.
Miza deciziei CAB și poziția lui Nicușor Dan
Contestația depusă de avocata AUR este judecată de Curtea de Apel București, cu termen fixat pe 16 ianuarie – exact ziua în care CCR urmează să se pronunțe asupra proiectului de lege privind pensiile magistraților, adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan a declarat că, în eventualitatea suspendării decretului, Administrația Prezidențială va găsi o soluție, dar a insistat că demersul nu este justificat. „Noi cred că avem dreptate. În esență, critica este că domnul Dragoș nu are acei 18 ani suficienți în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani Drept”, a afirmat șeful statului.
Componența Curții Constituționale
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, numiți de Camera Deputaților, Senat și președintele României. În prezent, PSD are patru judecători, PNL și Administrația Prezidențială patru, iar UDMR unul, Dacian Dragoș fiind cel mai recent numit membru al Curții.