Andrea Chiș, fost judecător şi membru CSM care apare în documentarul Recorder, avertizează asupra unui potențial conflict de interese în contextul consultărilor de luni de la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan și magistrații înscriși la discuții.
Nicușor Dan a început consultările publice cu magistrații care au acceptat să vorbească deschis despre disfuncțiile din sistemul de justiție. Deși aproape 20 de magistrați își anunțaseră participarea la discuţia de la Cotroceni, au venit doar 11.
Magistrații prezenţi reclamă lipsa mecanismelor reale de autocorecție din sistem, concentrarea puterii la vârf, promovările netransparente și ingerința politicului în numirile din justiție, propunând reguli obiective de promovare și garanții sporite de independență pentru magistrați.
LIVE VIDEO Ce vorbesc magistrații cu Nicușor Dan, la Cotroceni
"Președinții unor asociații profesionale care se întâlnesc azi cu președintele și vor merge cel mai probabil în comisia care va propune modificarea unor legi constituită de prim-ministru sunt președinți sau vicepreședinți de curți de apel (unul delegat recent pe funcția de președinte, deși avusese deja două mandate și nu mai poate ocupa această funcție - Hotărârea 2756/11 decembrie 2025 a Secției pentru judecători). Aceștia au susținut modificările nocive ale legilor justiției din 2018 și 2022 care ne-au adus în situația actuală. Acum susțin status quo-ul, adică păstrarea structurii piramidale, bazată pe puterile extinse ale președințelor de curți", avertizează judecătoarea Chiș, luni dimineaţă, pe Facebook.
Andrea Chiș ridică întrebarea asupra imparțialității acestor lideri: "Întrebarea legitimă care se pune este: din care rol vorbesc acești președinți? Cel de președinte/vicepreședinte de curte, care vrea să-și prezerve drepturile, sau cel de președinte de asociație profesională care ar trebui să aibă interesul să destructureze piramida puterii?"
Fosta judecătoare subliniază necesitatea unei reglementări clare: "Trebuie urgent reglementat un conflict de interese expres între aceste funcții, de președinte de instanță și președinte de asociație profesională de magistrați. Legiuitorul nu are cum să își imagineze toate conflictele de interese posibile, de aceea, ele constituie o chestiune de apreciere contextuală, chestiune ce ține de valori și de bunul simț. Se pare că se impune o reglementare expresă, pentru că altfel, așa cum se vede, dacă legea nu interzice expres unii pot spune că permite."
Chiș avertizează că orice propunere venită din partea acestor lideri trebuie analizată cu atenție: "Atâta timp cât cumulează aceste roluri, orice propunere din partea lor trebuie privită din ambele perspective și luată sau nu în considerare, în funcție de această imagine de ansamblu în ceea ce-i privește."
Aceasta atenționează asupra riscului ca interesele personale ale magistraților aflați în poziții de putere să influențeze procesul de reformă a justiției.
La întâlnirea cu președintele participă:
- Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
- Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna,
- Deliș Laura, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București,
- Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești,
- Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov,
- Marius Cătălin Bartic, procuror DNA pensionat,
- Dragoș Cârnu, președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București,
- Alin Botnar secretar general al asociației Forumul Judecătorilor din România și judecător la Tribunalul București,
- Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin demisie,
- Bogdan Pîrlog, procuror militar,
- Cristian Anghel, pensionar, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridic în Ministerul Justiției.