Chestiunea închiderii piețelor care funcționează în spații închise face parte din categoria prostiilor ridicate la fileu PSD-ului.
După cum explica prof. de sănătate publica Cherecheș de la UBB, piețele închise sunt spații înalte, volumul de aer este mare, deci ceea ce trebuie să asiguri este purtarea măștii și o densitate moderată de persoane.
Ambele stau în puterea autorităților care să aloce suficientă poliție locală, care să organizeze un circuit clar intrare-ieșire, să nu permită aglomerațiile și să se asigure că în interior oamenii poartă mască.
Potrivit studiilor, pentru infectare este necesar un contact la o distanță mai mică de 1,5 – 2 m în jur de 10 – 15 minute. Ceea ce nu prea se întâmplă în piață, mai ales în sezonul rece. Cam cât stă omul într-un mall și cât într-o piață?
Închiderea piețelor tip hală a generat câteva efecte foarte proaste.
Pe de-o parte, a sporit aglomerația. Cum oamenii oricum trebuie să cumpere mâncare, se duc în magazine, care nu peste tot sunt hypermarketuri, ci adesea sunt magazine mici, mult mai prost ventilate decât piața, care se aglomerează rapid și unde sunt cu mult mai mari riscuri de contact problematic.
Și chiar în magazinele foarte mari, unde spațiu ar fi, oamenii petrec mai mult timp decât în piață, iar coada de câteva minute la casă e inevitabilă.
Nu e logic să vrei să spargi aglomerațiile, în loc să le accentuezi?
Pe de altă parte, închiderea piețelor a generat o mare enervare. A cumpărătorilor care preferă să ia de acolo produse pe care le consideră mai bune, mai aproape sau pe care nu le găsesc în altă parte.
A vânzătorilor care rămân cu marfa. E adevărat că în piețe sunt mulți samsari. Dar problema ar fi trebuit rezolvată demult și nu așa, pentru că producătorii tot rămân cu marfa, adesea perisabilă, dacă nu o pot vinde măcar samsarilor.
Samsari sau producători, în piețe vând niște oameni care trăiesc din acest comerț și pe care nu îi despăgubește nimeni pentru marfă. Unii dintre ei au plătit deja tarabele în avans.
E adevărat că în piețe se face multă evaziune fiscală, dar nu văd ce a împiedicat Guvernul să se ia cu ea la trântă și până acum.
Când tensiunea în societate e și așa mare, de ce să o amplifici cu o măsură greu de justificat rațional, frustrantă și care iți mai și aprinde în cap acuzații naționaliste că încerci să favorizezi marile rețele?
Președintele Iohannis spune că experții au recomandat-o. Cum niciun expert cu care am vorbit eu nu e de acord cu măsura, am încercat să aflu cine sunt experții la care se referă președintele. Unul singur.
În acest moment funcționează două echipe de specialiști, cu rol consultativ. Una este Grupul de suport tehnico-științific, care nu a fost convocat de către Raed Arafat de 2 luni. Cealaltă echipă este Comisia Covid de la Ministerul Sănătății, care se întrunește periodic și face recomandări, dar nu a recomandat închiderea piețelor.
Singurul care a propus și a impus aceasta măsură este Raed Arafat.
Sigur că în unele localități primarii s-au mobilizat, au mai scos geamuri, au mai pus tarabe în stradă. Dar să muți piețele afară în prag de iarnă înseamnă să expui bolii sigure vânzătorii, care stau acolo de dimineața până seara, iar marfa va începe să înghețe.
Și dacă realizezi care este efectul, ce te împiedică să revizuiești măsură? PSD a prins din zbor tema și a marcat amendamentul care deschide piețele, chiar dacă e una foarte proastă, cu constituționalitate discutabilă (extrinsec). Liberalii fie s-au abținut de la vot în Parlament, fie chiar au votat-o.
În aceste condiții, faptul că președintele Iohannis lasă să înțeleagă că nu va promulga legea, pe motiv de PSD, nu ajută deloc, dimpotrivă aș spune. Numai bine PSD va mai avea un cal de bătaie toată campania, unul cu rezonanță publică importantă.
Vezi şi alte texte semnate de Ioana Ene Dogioiu
Cam asta a fost povestea luptei cu pandemia în România. Măsuri haotice și foarte puțin țintite, luate la întâmplare după cum e mai simplu. Au fost luate deciziile cele mai comode, radicale, precum închiderea piețelor sau a școlilor, în locul celor mai complicate, dar corecte, precum organizarea.
Nu trebuie să fii un geniu că să înțelegi niște lucruri simple, explicate de specialiștii adevărați - valul al doilea era previzibil, ține de sezonalitate, totul era să-l pregătești mai ales pe două paliere esențiale:
1.Capacitate de testare, nu haotică, nu în masă, ci pe o definiție de caz cât mai largă, care să includă și contacţii direcți asimptomatici ai pozitivilor, care acum se testează doar pe banii lor, dacă vor.
Ar fi fost necesară și pregătirea temeinică a personalului în centrele universitare pentru a putea extinde capacitatea de testare de calitate.
Faptul că acum apar testele rapide e o veste bună, însă până când rezultatele acestora vor deveni mai sigure, testele pozitive vor trebui apoi continuate cu o testare PCR și e de sperat ca măcar atunci premierul să nu mai spună că nu există cerere pentru testare și, de aceea, zilnic se testează în cel mai bun caz doar 30.000 de persoane.
Observ, de altfel, chiar o tendință de scădere a testării zilnice. De exemplu, marți, au venit rezultatele pentru doar 31.000 de teste, adică un pic peste jumătate din capacitatea de testare.
Tot ce sper este că Guvernul să nu înceapă să testeze puțin ca să fie cazuri puține și să iasă bine la alegeri, adică ceea ce se teme și prof. Cherecheș că s-ar putea întâmpla.
2.Anchetele epidemiologice. Dacă acestea nu sunt rapid făcute, adică în maximum 24 de ore, devin inutile pentru că posibilii contacți au tot timpul să răspândească infecția.
Noul sistem de raportare, după cum era de așteptat, mai mult complică decât ajută, pentru că, potrivit Grupului de Comunicare Strategică, peste 2.000 de cazuri nu sunt luate în evidența niciunui DSP.
2.000 de cazuri pentru care nici măcar nu se poate face anchetă, nu doar că ea întârzie.
Deci pun și eu o întrebare care ține de logică: dacă testezi puțin, nu testezi contacții asimptomatici ai pozitivilor, nu faci anchete epidemiologice, dar închizi piețele și parcurile, cam ce poți obține?
