Noile măsuri antiCovid vor avea efect în 3-4 săptămâni, dar lipsesc exact cele care ar controla epidemia pe termen lung. E dramatic că nu avem un control clar. Bifăm ca să fie bifat, ca pe vremea lui Ceaușescu, afirmă dr. Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. Cherecheș și-a exprimat temerea pentru perioada următoare: “Vom testa mai puțin, vom avea mai puține cazuri și vom scădea sub 3. Vom relaxa măsurile înainte de alegeri, pentru ca populația să fie mulțumită la alegeri.
Ceea ce cu rata de transmitere intracomunitară pe care o avem e ca și cum ai pune paie de foc. După alegeri, numărul de teste va crește din nou, vom descoperi că situația e dramatică și vom intra într-un hard lockdown până în ianuarie”.
Iată principalele declarații:
Măsurile vor avea efect, fără nicio îndoială, dar îl vom vedea în 3-4 săptămâni. Ca de obicei, noi luăm târziu măsuri și dăm cu toporul peste tot.
Închiderea școlilor este o măsură excesivă, autoritățile au luat calea ușoară, iar costul e transferat asupra populației.
Și în privința piețelor au ales calea ușoară. Calea complicată ar fi fost ca DSP-urile să ia o decizie pentru fiecare piață în parte.
Lipsesc măsurile care ar controla epidemia pe termen lung: creșterea capacității de testare și de a face anchete epidemiologice în 24 de ore.
Toate studiile arată că prindem cam o zecime dintre cei care sunt pozitivi. Testarea ar trebui să fie gratuită, punct. Toți contacţii celor care au fost expuși ar trebui testați.
Problemele de organizare administrativă care țin de Ministerul Sănătății sunt masive.
Dacă acum ați merge la oricare DSP din țară și ați întreba câte cazuri și câți contacţi ai cazurilor pozitive au avut ieri, nu vă vor putea spune.
Ar fi inadmisibil ca măsurile să fie relaxate până nu coborâm măcar până la 1.5, ceea ce s-ar putea întâmplă undeva pe la jumătatea lui decembrie.
Toată lumea s-a pregătit din timp. Mai puțin noi, care iar am fost surprinși că ninge în decembrie.
Măsurile antiepidemice care vor intra în vigoare de luni sunt eficiente pentru a domoli evoluția epidemiei?
Măsurile vor avea efect, fără nicio îndoială, dar îl vom vedea în 3-4 săptămâni. Că s-au luat târziu, toate deodată, că unele par mai severe decât e cazul, este și asta adevărat.
Care sunt cele mai severe decât e cazul?
Închiderea școlilor. Toată literatura care există, studiile științifice, OMS recomandă mai degrabă să fie menținute școlile deschise până în clasa a IV-a, pentru că sub 10 ani copiii se infectează și transmit infecția mai greu.
În plus, sunt exact vârstele la care copiii nu pot fi lăsați singuri și necesită suport din partea părinților, inclusiv pentru cursurile online. Ceea ce indisponibilizează un părinte de la muncă.
Țări precum Irlanda și Slovacia au scăzut rata de transmitere și au păstrat școlile deschise până la clasa a IV-a. Sigur, nu pur și simplu, ci cu reducerea numărului de copii din clasă, cu distanțare, cu sistem de ventilație în clasă, cu supraveghere în pauze, cu purtarea obligatorie de mască și în pauze, și în fața școlilor.
Studiile arată că impactul social, economic și asupra sănătății mentale a copiilor și impactul educațional pe termen lung vor fi mai severe dacă școlile rămân închise și până la clasa a IV-a.
Lumea nu se teme atât de ceea ce se întâmplă în școală cât de drumul către și de la școală, adesea cu mijloace de transport în comun, și de ciorchinele de părinți din fața școlilor la începutul și finalul programului zilnic.
Iar autoritățile au luat calea ușoară. Calea complicată era să aloce forțe de poliție locală care să dizolve aglomerația din fața școlilor. Iar în privința mijloacelor de transport, o soluție ar fi fost restricționarea folosirii lor la orele la care le folosesc copiii.
Există măsuri care se pot lua, dar presupun efort, consistență și consecvență din partea autorităților. Închiderea școlilor e măsura simplă, iar costul e transferat asupra populației.
Repet, măsurile sunt bune, dar eu nu le văd exact pe cele care ar controla epidemia pe termen lung.
Care?
Creșterea capacității de testare și de a face anchete epidemiologice în 24 de ore. Nimic din ceea ce ține de capacitatea administrativă a Ministerului Sănătății.
Slovacia, cu o populație de 5,5 milioane, testează zilnic PCR 20 de mii, iar în weekendul trecut au testat antigenic jumătate din populația țării.
La noi, anchetele epidemiologie se fac cu întârziere de zile, ceea ce le face perfect inutile. Nu controlăm nimic. Sunt țări care au alocat mii de persoane pentru anchetele epidemiologice. La noi se lucrează cu voluntari, fără protocoale standardizate, fără să existe fonduri, fără resursă umană suplimentară.
Vrem să reducem EXPLOZIA: Povestea voluntarilor care ajută DSP București în lupta împotriva Covid-19
Lipsesc exact lucrurile care ar ține epidemia sub control și care ar diminua din costurile pe care le plătim cu toții, întreaga populație, pentru că ne e restricționată circulația, pentru că ne stau copiii acasă.
Există aparate care fac 10 mii de teste RT-PCR/zi și care costă un milion de euro. E adevărat că achiziția durează luni de zile, dar noi avem epidemia din februarie.
Dar medici de laborator am avea destui? Distribuția în teritoriu a laboratoarelor este inegală, sunt județe cu un laborator și laboratoare cu 2 angajați.
E adevărat, dar, din nou, epidemia e din februarie. Nici Ministerul Sănătății, nici al Educației nu au anunțat că finanțează suplimentar universitățile de medicină ca să facă training pentru tehnica PCR. Dar nu s-a făcut nimic.
Au fost ratate exact măsurile care ar fi redus costurile.
Se pare că în acest moment capacitatea de testare e undeva în jur de 50 de mii, însă zilnic testele sunt în plaja de 30 de mii, foarte rar puțin peste 40 de mii. Întrebat de ce nu o folosim zilnic la maximum, premierul a răspuns “pentru că nu există cerere”.
E absolut ridicol! Să ne uităm puțin în jur cum fac alții care au control mai bun asupra epidemiei. Toate studiile arată că prindem cam o zecime dintre cei care sunt pozitivi. Nu se testează toți contacţii, definiția de caz e prea îngustă. O treime din ceea ce facem sunt teste private, la cerere.
La asta se și referea premierul: dincolo de ceea ce prinde definiția de caz, nu există cerere pentru testarea pe bani ca să acopere întreaga capacitate. Cum ar trebui extinsă testarea pe definiția de caz, gratuită, ca să folosim întreaga capacitate?
Testarea ar trebui să fie gratuită, punct. Sigur că mai există și indivizi care se testează săptămânal, că vor ei să fie siguri. Dar dacă tu consideri că ai fost expus, dacă ai simptome, trebuie să fii testat. Toți contacţii celor care au fost expuși ar trebui testați.
Chiar dacă sunt asimptomatici?
Bineînțeles. La noi, focalizarea a fost pe aducerea asimptomaticilor în spital, ca să-i vadă medicii. În toată Europa de Vest, asimptomaticii sunt acasă și țin legătura cu medicii de familie. Nu trebuie cărați prin tot orașul, nu trebuie să aglomerăm spitale și așa aglomerate.
Problemele de organizare administrativă care țin de Ministerul Sănătății sunt masive.
Cum să nu existe cerere când noi avem județe în care testăm 9 oameni pe zi? E ca și cum nu ai testa deloc.
În 9 luni de zile nu am reușit să punem la punct un sistem clar de recoltare, de raportare. Dacă acum ați merge la oricare DSP din țară și ați întreba câte cazuri și câți contacţi ai cazurilor pozitive au avut ieri, nu vă vor putea spune.
E dramatic că nu avem un control clar. Bifăm ca să fie bifat, ca pe vremea lui Ceaușescu.
Ministerul Sănătății nu are o situație clară, la zi. E suficient să fie făcut pe Google Drive un fișier care să fie distribuit și în care ministrul să vadă în timp real cum crește numărul de cazuri în fiecare județ. E o chestiune absolut elementară care lipsește.
Uitați-vă și la lipsa de consecvență: datele se anunță în mod normal la ora 13, dar de fapt e 13.05 sau 13.20, 13.30. Este vorba despre responsabilitate față de populație. Dacă ai aceeași raportare zilnică, pe aceeași procedură, cum să nu fii în stare să respecți consecvent ora?
Foarte controversată este decizia de a închide piețele tip hală. Se justifică? Efectul nu va fi aglomerarea proporțională a magazinelor?
Depinde de volumul de aer din piețe, însă acestea sunt în general spații înalte, deci volumul e mare, depinde de distanța dintre tarabe și de numărul de oameni care se află în piață, densitatea populațională.
Și aici au ales calea ușoară. Calea complicată ar fi fost ca DSP-urile să ia o decizie pentru fiecare piață în parte, iar poliția locală să oprească intrarea oamenilor până când nu ies alții. Toată lumea cu mască, număr limitat și volum mare, se putea.
Restricția de circulație pe timpul nopții este o măsură bună. Avem studii care arată că nu e o măsură decisivă, dar are o contribuție la scăderea ratei de transmitere a virusului, pentru că scade probabilitatea de interacțiune socială pe perioada nopții când disciplina scade.
Dar dacă magazinele se închid la 21, de ce restricția de circulație abia la 23, de ce nu de la 22?
Trebuie să fim consecvenți cu măsurile pe care le luăm și să ne gândim care e beneficiul social maxim. E bine că măsurile au fost luate, unele ar fi trebuit luate mai din timp. Ca de obicei, noi luăm târziu și dăm cu toporul peste tot.
Măsurile trebuie bazate pe dovezi, ce funcționează și ce nu. Mie mi se pare însă că deciziile sunt ascunse în spatele “echipei de experți”.
Iohannis dă asigurări că noile restricții sunt bine gândite și discutate cu experți
Știți cine sunt? Pe dvs v-a întrebat cineva de vorbă?
Nu, pe mine nu mă întreabă nimeni pentru că sunt incomod, nu am afiliere politică și n-am niciun interes să tac și să fiu cuminte ca să convină conducerii.
Dar știți vreun expert care să fi fost consultat? Totuși, lumea experților autentici dintr-un domeniu e mică.
Nu știu. Nu pot să vă spun cine a fost consultat. La Cluj mi s-au cerut datele de contact pentru a fi pus în Grupul de Comunicare Strategică unde sunt 46 de persoane. Le-am trimis și a fost ultima dată când am auzit de ei.
Orban explică de ce s-au luat noile restricții
Alegerile trebuie ținute sau amânate? Într-un interviu precedent îmi spuneați că, în cazul localelor, nu ziua votului, ci campania a avut o influență foarte rea.
Alegerile în sine nu reprezintă un factor de risc, dacă se respectă regulile în secțiile de vot. Campania, care necesită adunări de oameni și strângeri de mâini, e o problemă.
Știți care e teama mea cea mai mare? Că au fost luate aceste măsuri acum și cu o săptămână înainte de alegeri numărul de teste va scădea, pentru că, nu-i așa?, nu există cerere și, implicit, va scădea și rata de infectare.
Vom testa mai puțin, vom avea mai puține cazuri și vom scădea sub 3. Vom relaxa măsurile înainte de alegeri pentru ca populația să fie mulțumită la alegeri.
Ceea ce cu rata de transmitere intracomunitară pe care o avem e ca și cum ai pune paie pe foc. După alegeri, numărul de teste va crește din nou, vom descoperi că situația e dramatica și vom intra într-un “hard lockdown” până în ianuarie.
Ar fi inadmisibil ca măsurile să fie relaxate până nu coborâm măcar până la 1.5.
În cât timp ar fi normal să coborâm atât de mult?
Cam 5 săptămâni, undeva pe la jumătatea lui decembrie. Dacă măsurile ar fi fost luate imediat după locale, ar fi avut timp să relaxeze înainte. Și toate prognozele, toate studiile arătau că va crește în toamnă.
Niciun stat, cu excepția guvernanților noștri, nu a fost surprins de creștere. Toți au avut creștere pentru că e sezonalitatea virusurilor respiratorii. E vreme rece, oamenii intră în case, interacționează mai mult. Asta nu poate fi evitat.
Dar toată lumea s-a pregătit din timp. Mai puțin noi, care iar am fost surprinși că ninge în decembrie.
Creșele și after school-urile rămân deschise, deși CNSU le voia închise de luni